Coronavirus - România: 196004 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

Klaus Iohannis, PREŞEDINTELE "ALTFEL" pentru România. TOTUL despre NOUL PREŞEDINTE

Sunday, 21 December 2014, 10:06 Sursă: REALITATEA.NET

KLAUS IOHANNIS. Klaus Iohannis a fost profesor de fizică şi a devenit primar al Sibiului acum 14 ani, deşi nimeni nu-i dădea şanse. A câştigat toate alegerile la care a candidat - localele şi prezidenţialele, după o prezenţă covârşitoare la vot. Însă, nu a reuşit să ajungă premier în 2009, după ce a fost refuzat de Traian Băsescu, deşi o majoritate parlamentară şi-a exprimat susţinerea în favoarea sa. Nu a devenit nici vicepremier în 2014, după ce premierul Victor Ponta a refuzat acceptarea sa în Guvern pe poziţia concomitentă de ministru de Interne. Acesta a fost, de altfel, şi momentul ruperii Uniunii Social Liberale, din care a rezultat în cele din urmă candidatura lui Iohannis la alegerile prezidenţiale.

Klaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu, şi este căsătorit cu Carmen Iohannis. Soţii Iohannis nu au copii.

El a absolvit, în 1983, Facultatea de Fizică a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, în următorii cinci ani fiind profesor la diferite şcoli şi licee din Sibiu.

KLAUS IOHANNIS. Iohannis precizează că în timpul facultăţii s-a cunoscut cu viitoarea sa soţie, Carmen. Cei doi s-au căsătorit şapte ani mai târziu.

”Ne-am plăcut, pur şi simplu, iar chimia dintre noi depăşeşte orice descriere. Dacă se întâlnesc doi oameni care se plac şi se înţeleg, restul devine irelevant. Este foarte uşor ca doi oameni tineri să se placă şi să se îndrăgostească, şi asta mi s-a întâmplat şi mie cu soţia mea. Am fost un cuplu de îndrăgostiţi mulţi ani. A durat mult până când ne-am căsătorit (…) Am trecut de pragul de 25 de ani de când suntem căsătoriţi şi acum cred că pot să spun că arta nu este de a te îndrăgosti, ci de a menţine dragostea vie pentru mult timp”, scrie Iohannis în cartea autobiografică ”Pas cu pas”.

Din 1989 şi până în 1997, a fost profesor de fizică la Colegiul Naţional "Brukenthal" din Sibiu, unde fusese şi elev.

”Nu am fost un profesor sever, dar nici nu aş spune că am fost indulgent. Aşa, pe o scală de la 0 la 10, unde 0 înseamnă «indulgent», iar 10 stă pentru «exigent», aş zice că m-am situat pe la nivelul 6, maxim 7. (…) Eu am încercat să combin metode cunoscute din metodica predării fizicii şi am folosit foarte mult experimentul de laborator, procedeu pe care nu-l utilizează toţi dascălii, din lipsă de timp”, a mai relatat actualul preşedinte ales.

Între 1997 şi 1999 a fost inspector şcolar general adjunct, iar între 1999 şi 2000 a fost inspector general.

El susţine că în acea perioadă, a guvernării CDR, a avut loc reforma lui Andrei Marga, pe care a prins-o ca inspector şcolar. ”În mod paradoxal, în perioada de guvernare CDR şi a preşedinţiei domnului Emil Constantinescu au fost cei mai buni ani pentru România, cu toate că guvernele de atunci s-au dovedit slabe”, a susţinut Iohannis.

El a fost membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înfiinţare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost preşedintele formaţiunii, demisionând din această funcţie după înscrierea în PNL, în februarie 2013.

Iohannis s-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obţine mandate de consilieri locali.

"Am ajuns mai mult întâmplător aici (primar al Sibiului - n.r.), fiindcă am vrut să promovez Forumul Democrat al Germanilor în Consiliul Local, lucru care atunci a funcţionat extrem de bine", declara atunci Iohannis.

KLAUS IOHANNIS. La alegerile din 2000, el a ajuns în al doilea tur de scrutin cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18% din voturi, deşi în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de saşi.

Succesul lui Iohannis în alegeri nu a fost anticipat nici măcar de cei de la FDGR, care nu au avut suficienţi oameni pe listele de candidaţi. Deşi obţinuseră mai multe mandate, fiindcă nu au avut destui candidaţi, PSD a avut în primul mandat de primar al lui Iohannis cu un om în plus decât obţinuseră prin vot. În primul mandat, Iohannis a avut alături o echipă PSD cu care a administrat oraşul timp de patru ani.

La următoarele alegeri, Iohannis a reuşit să câştige al doilea mandat de primar, cu 88,7% din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din ţară. Tot atunci, FDGR a obţinut majoritatea în Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, şi a preluat conducerea Consiliului Judeţean, prin Martin Bottesch.

În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, eveniment care a atras în oraş peste un milion de turişti.

La alegerile locale din 2008, Iohannis a luat 83,2% din voturi, iar 14 posturi de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul său, reales preşedinte al Consiliului Judeţean Sibiu.

În 2009, Klaus Iohannis este convins de noul preşedinte al PNL de la acea vreme, Crin Antonescu, să se implice în proiectul său de candidatură la prezidenţiale ca posibil prim-ministru. Discuţiile lui Antonescu au survernit unor discuţii ale lui Călin Popescu Tăriceanu, înainte ca acesta să piardă şefia PNL, în care a fost tatonată posibilitatea ca Iohannis să devină candidatul PNL la prezidenţiale.

În cele din urmă Iohannis acceptă propunerea lui Antonescu, însă candidatul PNL nu reuşeşte să intre în turul II al prezidenţialelor, preferând să-l susţină pe Mircea Geoană care îşi asumase numirea lui Iohannis în poziţia de prim-ministru.

KLAUS IOHANNIS. De altfel, PNL şi PSD au adoptat în Parlament o declaraţie politică de susţinere a lui Iohannis, însă Traian Băsescu a refuzat desemnarea sa ca premier al unui nou Guvern.

În iunie 2012, Klaus Iohannis a câştigat cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, cu 77,9% din voturi, dar FDGR nu mai câştigă preşedinţia CJ Sibiu, ci candidatul USL, Ioan Cindrea.

Iohannis s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013, iar după trei zile, la Congresul PNL, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

În perioada guvernării USL, el s-a implicat în discuţiile pe marginea proiectului de lege pentru descentralizarea şi regionalizarea coordonat de Liviu Dragnea, iar actul normativ al descentralizării a fost în cele din urmă respins de Curtea Constituţională.

KLAUS IOHANNIS. În februarie 2014, Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru funcţiile de vicepremier şi ministru de Interne. Scandalul din USL a izbucnit, în ciuda faptului că premierul Victor Ponta nu refuza în mod făţiş nominalizarea sa în Guvern, de la faptul că poziţia de vicepremier deţinut de PNL era legată de portofoliul Finanţelor şi nu de cel al Internelor. Astfel, pentru ca Iohannis să poată obţine poziţia dorită de PNL ar fi fost necesară o restructurare guvernamentală operată prin votul Parlamentului, însă PSD a pus condiţia ca fiecare partid al alianţei, inclusiv UNPR şi PC, să deţină funcţii de vicepremier.

În cele din urmă liberalii au decis să părăsească Guvernul Ponta, reclamând refuzul de a-l accepta pe Klaus Iohannis în Guvern, fapt negat la acel moment de premier. Astfel, numele lui Iohannis a dus indirect la ruperea USL.

În luna iunie a acestui an, Iohannis a devenit preşedintele PNL, după ce Crin Antonescu a demisionat din această poziţie ca urmare a scorului obţinut de partid la europarlamentare. La acel moment, Crin Antonescu s-a retras şi din postura de candidat la alegerile prezidenţiale, reclamând un ”joc” al lui Klaus Iohannis împreună cu Ludovic Orban şi Teodor Atanasiu care ar fi promovat candidatura lui Iohannis la prezindenţiale. La momentul congresului, Iohannis a intenţionat să obţină un vot pentru candidatura sa la prezidenţiale, însă în plenul reuniunii a fost propusă şi candidatura lui Crin Antonescu, care a anunţat că o confirmă. Subiectul nu a fost tranşat, prin vot, la congresul PNL, ci a fost transferat ca decizie în Delegaţia Permanentă a partidului, unde, în urma analizării cercetărilor sociologice, Iohannis a fost desemnat candidatul PNL la prezidenţiale. Relaţia dintre Klaus Iohannis şi Crin Antonescu s-a răcit şi a devenit aproape inexistentă, după momentul congresului PNL din luna iunie.

Cu toate acestea, Iohannis a preluat proiectul unificării dreptei, iniţiat de Antonescu, prin fuziunea PNL-PDL şi l-a continuat împreună cu Vasile Blaga, potrivit MEDIAFAX.

Alte articole din: POLITICĂ
Alte articole din: POLITICĂ