Politica· 7 min citire

Klaus Iohannis, PREȘEDINTELE "ALTFEL" pentru România. TOTUL despre NOUL PREȘEDINTE

Klaus Iohannis, PREȘEDINTELE "ALTFEL" pentru România. TOTUL despre NOUL PREȘEDINTE

Klaus Iohannis, PREȘEDINTELE "ALTFEL" pentru România. TOTUL despre NOUL PREȘEDINTE

Realitatea.NET
Scris de Realitatea.NET Publicat: 21 dec. 2014, 10:06

KLAUS IOHANNIS, cel care dorește "altfel" de politică, își expunea în campanie viziunea asupra funcției de președinte: "integrator", "mediator", dar totodată "ferm în fața derapajelor". Fostul primar al Sibiului timp de 14 ani se pregătește să preia duminică cea mai înaltă demnitate în statul român.

KLAUS IOHANNIS. Klaus Iohannis a fost profesor de fizică și a devenit primar al Sibiului acum 14 ani, deși nimeni nu-i dădea șanse. A câștigat toate alegerile la care a candidat - localele și prezidențialele, după o prezență covârșitoare la vot. Însă, nu a reușit să ajungă premier în 2009, după ce a fost refuzat de Traian Băsescu, deși o majoritate parlamentară și-a exprimat susținerea în favoarea sa. Nu a devenit nici vicepremier în 2014, după ce premierul Victor Ponta a refuzat acceptarea sa în Guvern pe poziția concomitentă de ministru de Interne. Acesta a fost, de altfel, și momentul ruperii Uniunii Social Liberale, din care a rezultat în cele din urmă candidatura lui Iohannis la alegerile prezidențiale.

Klaus Werner Iohannis s-a născut în 13 iunie 1959, la Sibiu, și este căsătorit cu Carmen Iohannis. Soții Iohannis nu au copii.

El a absolvit, în 1983, Facultatea de Fizică a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, în următorii cinci ani fiind profesor la diferite școli și licee din Sibiu.

KLAUS IOHANNIS. Iohannis precizează că în timpul facultății s-a cunoscut cu viitoarea sa soție, Carmen. Cei doi s-au căsătorit șapte ani mai târziu.

”Ne-am plăcut, pur și simplu, iar chimia dintre noi depășește orice descriere. Dacă se întâlnesc doi oameni care se plac și se înțeleg, restul devine irelevant. Este foarte ușor ca doi oameni tineri să se placă și să se îndrăgostească, și asta mi s-a întâmplat și mie cu soția mea. Am fost un cuplu de îndrăgostiți mulți ani. A durat mult până când ne-am căsătorit (…) Am trecut de pragul de 25 de ani de când suntem căsătoriți și acum cred că pot să spun că arta nu este de a te îndrăgosti, ci de a menține dragostea vie pentru mult timp”, scrie Iohannis în cartea autobiografică ”Pas cu pas”.

Din 1989 și până în 1997, a fost profesor de fizică la Colegiul Național "Brukenthal" din Sibiu, unde fusese și elev.

”Nu am fost un profesor sever, dar nici nu aș spune că am fost indulgent. Așa, pe o scală de la 0 la 10, unde 0 înseamnă «indulgent», iar 10 stă pentru «exigent», aș zice că m-am situat pe la nivelul 6, maxim 7. (…) Eu am încercat să combin metode cunoscute din metodica predării fizicii și am folosit foarte mult experimentul de laborator, procedeu pe care nu-l utilizează toți dascălii, din lipsă de timp”, a mai relatat actualul președinte ales.

Între 1997 și 1999 a fost inspector școlar general adjunct, iar între 1999 și 2000 a fost inspector general.

El susține că în acea perioadă, a guvernării CDR, a avut loc reforma lui Andrei Marga, pe care a prins-o ca inspector școlar. ”În mod paradoxal, în perioada de guvernare CDR și a președinției domnului Emil Constantinescu au fost cei mai buni ani pentru România, cu toate că guvernele de atunci s-au dovedit slabe”, a susținut Iohannis.

El a fost membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR) încă de la înființare, din 1990, iar în perioada 2001-2013 a fost președintele formațiunii, demisionând din această funcție după înscrierea în PNL, în februarie 2013.

Iohannis s-a lansat în politică în 2000, când FDGR a decis să aibă un candidat propriu la Primărie, cu scopul de a obține mandate de consilieri locali.

"Am ajuns mai mult întâmplător aici (primar al Sibiului - n.r.), fiindcă am vrut să promovez Forumul Democrat al Germanilor în Consiliul Local, lucru care atunci a funcționat extrem de bine", declara atunci Iohannis.

KLAUS IOHANNIS. La alegerile din 2000, el a ajuns în al doilea tur de scrutin cu social-democratul Ioan Cindrea, pe care l-a învins cu 69,18% din voturi, deși în Sibiu mai locuiau doar câteva mii de sași.

Succesul lui Iohannis în alegeri nu a fost anticipat nici măcar de cei de la FDGR, care nu au avut suficienți oameni pe listele de candidați. Deși obținuseră mai multe mandate, fiindcă nu au avut destui candidați, PSD a avut în primul mandat de primar al lui Iohannis cu un om în plus decât obținuseră prin vot. În primul mandat, Iohannis a avut alături o echipă PSD cu care a administrat orașul timp de patru ani.

La următoarele alegeri, Iohannis a reușit să câștige al doilea mandat de primar, cu 88,7% din voturi, unul dintre cele mai mari scoruri din țară. Tot atunci, FDGR a obținut majoritatea în Consiliul Local, cu 16 locuri ocupate din 23, și a preluat conducerea Consiliului Județean, prin Martin Bottesch.

În cel de-al doilea mandat de primar al lui Iohannis, în anul 2007, Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, eveniment care a atras în oraș peste un milion de turiști.

La alegerile locale din 2008, Iohannis a luat 83,2% din voturi, iar 14 posturi de consilier local au revenit FDGR, Martin Bottesch fiind, la rândul său, reales președinte al Consiliului Județean Sibiu.

În 2009, Klaus Iohannis este convins de noul președinte al PNL de la acea vreme, Crin Antonescu, să se implice în proiectul său de candidatură la prezidențiale ca posibil prim-ministru. Discuțiile lui Antonescu au survernit unor discuții ale lui Călin Popescu Tăriceanu, înainte ca acesta să piardă șefia PNL, în care a fost tatonată posibilitatea ca Iohannis să devină candidatul PNL la prezidențiale.

În cele din urmă Iohannis acceptă propunerea lui Antonescu, însă candidatul PNL nu reușește să intre în turul II al prezidențialelor, preferând să-l susțină pe Mircea Geoană care își asumase numirea lui Iohannis în poziția de prim-ministru.

KLAUS IOHANNIS. De altfel, PNL și PSD au adoptat în Parlament o declarație politică de susținere a lui Iohannis, însă Traian Băsescu a refuzat desemnarea sa ca premier al unui nou Guvern.

În iunie 2012, Klaus Iohannis a câștigat cel de-al patrulea mandat de primar al Sibiului, cu 77,9% din voturi, dar FDGR nu mai câștigă președinția CJ Sibiu, ci candidatul USL, Ioan Cindrea.

Iohannis s-a alăturat PNL în 20 februarie 2013, iar după trei zile, la Congresul PNL, Iohannis a fost ales prim-vicepredinte al partidului.

În perioada guvernării USL, el s-a implicat în discuțiile pe marginea proiectului de lege pentru descentralizarea și regionalizarea coordonat de Liviu Dragnea, iar actul normativ al descentralizării a fost în cele din urmă respins de Curtea Constituțională.

KLAUS IOHANNIS. În februarie 2014, Klaus Iohannis a fost nominalizat pentru funcțiile de vicepremier și ministru de Interne. Scandalul din USL a izbucnit, în ciuda faptului că premierul Victor Ponta nu refuza în mod fățiș nominalizarea sa în Guvern, de la faptul că poziția de vicepremier deținut de PNL era legată de portofoliul Finanțelor și nu de cel al Internelor. Astfel, pentru ca Iohannis să poată obține poziția dorită de PNL ar fi fost necesară o restructurare guvernamentală operată prin votul Parlamentului, însă PSD a pus condiția ca fiecare partid al alianței, inclusiv UNPR și PC, să dețină funcții de vicepremier.

În cele din urmă liberalii au decis să părăsească Guvernul Ponta, reclamând refuzul de a-l accepta pe Klaus Iohannis în Guvern, fapt negat la acel moment de premier. Astfel, numele lui Iohannis a dus indirect la ruperea USL.

În luna iunie a acestui an, Iohannis a devenit președintele PNL, după ce Crin Antonescu a demisionat din această poziție ca urmare a scorului obținut de partid la europarlamentare. La acel moment, Crin Antonescu s-a retras și din postura de candidat la alegerile prezidențiale, reclamând un ”joc” al lui Klaus Iohannis împreună cu Ludovic Orban și Teodor Atanasiu care ar fi promovat candidatura lui Iohannis la prezindențiale. La momentul congresului, Iohannis a intenționat să obțină un vot pentru candidatura sa la prezidențiale, însă în plenul reuniunii a fost propusă și candidatura lui Crin Antonescu, care a anunțat că o confirmă. Subiectul nu a fost tranșat, prin vot, la congresul PNL, ci a fost transferat ca decizie în Delegația Permanentă a partidului, unde, în urma analizării cercetărilor sociologice, Iohannis a fost desemnat candidatul PNL la prezidențiale. Relația dintre Klaus Iohannis și Crin Antonescu s-a răcit și a devenit aproape inexistentă, după momentul congresului PNL din luna iunie.

Cu toate acestea, Iohannis a preluat proiectul unificării dreptei, inițiat de Antonescu, prin fuziunea PNL-PDL și l-a continuat împreună cu Vasile Blaga, potrivit MEDIAFAX.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Politica