Consiliul Fiscal avertizează că România are nevoie urgent de un nou guvern: „Criza politică schimbă parametrii consolidării fiscal-bugetare”

Dăianu susține că actuala criză politică nu este doar o simplă criză guvernamentală, ci o situație care schimbă felul în care trebuie privită corecția fiscal-bugetară. El spune că România are buget pentru 2026, dar instabilitatea politică pune presiune pe piețe, pe cursul valutar și pe încrederea investitorilor.

„Criza politică (fiindcă este mai mult decât o simplă criză guvernamentală, cum preferă să o numească unii analişti) schimbă parametrii de judecare a consolidării fiscal-bugetare, chiar dacă avem buget în 2026 (să ne imaginăm cum ar fi fost să fi avut această criză când bugetul nu era încă definitivat). Această criză putea fi evitată dacă ar fi existat responsabilitate şi înţelepciune, care să pună pe prim-plan situaţia macroeconomică gravă. Unii vorbesc de alegerile din 2028, când esenţial acum este să ne ocupăm de situaţia economică.

Există o expresie, "unde sunt adulţii din cameră" (nu priveşte strict vârsta), şi care se aplică crizei politice la care s-a ajuns. Trebuie să existe luciditate şi responsabilitate, trezire măcar în acest ceas târziu; să se formeze cât mai grabnic un guvern cu program care să continue consolidarea fiscal-bugetară şi reformele, precum şi absorbţia banilor europeni.”

BNR nu poate compensa lipsa unei soluții politice

Președintele Consiliului Fiscal atrage atenția că Banca Națională a României nu poate rezolva singură problemele create de dezechilibrele bugetare și de instabilitatea politică. Potrivit acestuia, formarea unui nou guvern este esențială, iar felul în care va arăta viitorul Executiv va influența percepția piețelor și încrederea societății.

Daniel Dăianu spune că România se confruntă cu o formă puternică de dominanță fiscală, adică o situație în care deficitele mari și cheltuielile publice apasă asupra întregii economii și limitează spațiul de acțiune al BNR. El avertizează că țara are nevoie de un guvern care să nu pună sub semnul întrebării corecția fiscală și care să gestioneze mai bine atragerea fondurilor europene.

„Dominanţa fiscală se observă mai intens la noi decât în alte ţări, date fiind dimensiunea economiei, nivelul deficitelor şi al veniturilor fiscale, riscul suveran, terminarea PNRR. Trăim vremuri tulburi, cu o situaţie geopolitică foarte complicată, cu multă dezordine în lume, în care trebuie să mizăm mai mult pe resursele noastre, să gândim pozitiv şi să căutăm să ieşim din acest impas creat de deficitul bugetar foarte mare. Avem nevoie de un guvern care să nu pună în discuţie consolidarea fiscal-bugetară, să gestioneze cât mai bine atragerea de bani europeni şi reformele necesare.”

Corecția bugetară va continua și va fi resimțită de populație

Dăianu arată că în 2023 și 2024 au fost adoptate măsuri care au dus la un deficit bugetar foarte mare, alimentat în special de cheltuieli permanente cu salariile și pensiile. În 2026, deficitul ar trebui să coboare spre 6,2% din PIB, potrivit proiectului de buget, însă drumul până la un nivel sustenabil rămâne lung. El subliniază că o corecție fiscal-bugetară de amploare nu poate fi făcută fără costuri pentru societate, chiar dacă povara acestor ajustări nu este distribuită mereu echitabil.

În final, Daniel Dăianu avertizează că agențiile de rating și piețele externe așteaptă instalarea noului guvern și, mai ales, măsurile pe care acesta le va anunța. El spune că România trebuie să continue consolidarea fiscală și după 2026, pentru a reduce deficitul spre 3% din PIB și pentru a avea spațiu bugetar în anii următori.