Potrivit profesorului Michael Beran de la Universitatea de Stat din Georgia, această abilitate este răspândită larg în lumea animală, de la insecte și melci, la reptile, păsări și mamifere, inclusiv cele marine. Ea oferă un avantaj evolutiv esențial, permițând animalelor să identifice cele mai bune surse de hrană sau să evalueze riscuri în mediul lor.
Câte animale pot face calcule matematice?
Exemple spectaculoase includ albinele melifere, care „numără” repere vizuale în zbor pentru a găsi florile cu nectar bogat, sau păianjenii aurii care par să țină evidența insectelor prinse în plasă. Broaștele Tungarase se angajează în dueluri sonore, în care masculii adaugă unul câte unul „clicuri” în semnalul lor, iar leoaicele ascultă și numără răgetele haitei rivale pentru a decide dacă să se angajeze în luptă.
Mai recent, în 2024, oamenii de știință au descoperit că ciorile de pădure pot „număra” vocal de la unu la patru, folosind sunete specifice pentru a răspunde la diferiți stimuli. Dar cât de apropiate sunt aceste abilități de „numărarea” umană?
Specialiștii subliniază că, în general, animalele nu numără în același mod ca oamenii. În schimb, ele folosesc un mecanism cognitiv numit Sistemul Aproximativ al Numerelor (ANS), un „simț numeric” înnăscut, susținut de neuroni specializați care răspund la cantități. Această abilitate este prezentă chiar și la puii de găină, sugerând o bază biologică profundă.
Sistemul ANS permite compararea rapidă a cantităților fără a număra obiect cu obiect. De exemplu, este mai ușor pentru animale să distingă diferența dintre 4 și 8 decât între 6 și 8, iar diferența este mai evidentă când numerele sunt mici, cum ar fi 2 și 4, decât când sunt mari, precum 12 și 14. Acest proces respectă legea lui Weber, conform căreia percepția diferenței depinde de raportul dintre numere, nu de diferența absolută.
Deși acest simț al numerelor este comun, adevărata numărare — cu simboluri și înțelegerea ordinii numerice — este o performanță rară în lumea animală. Printre puținele excepții se numără papagalul Alex și cimpanzeii Sheba și Ai, care au demonstrat capacitatea de a recunoaște cifre arabe și de a efectua operații simple precum adunarea.
Matematica formală, însă, este o invenție culturală umană relativ recentă, adaptată nevoilor complexe ale societăților agricole și urbane. Unele comunități tradiționale, precum tribul Himba din Namibia, se bazează încă exclusiv pe Sistemul Aproximativ al Numerelor pentru a evalua cantități.
Cu toate acestea, experimentele arată că anumite specii pot fi antrenate să efectueze calcule simple de adunare și scădere folosind simboluri sau culori, printre ele fiind papagalii gri africani, porumbeii, unele primate, albinele și chiar anumite specii de pești. De exemplu, un punct albastru ar putea indica „adaugă unu”, iar animalele aplică regula pentru a rezolva problema.
Deși este posibil ca în viitor să se descopere și alte forme simple de înmulțire sau împărțire în regnul animal, acestea rămân totuși limitate la operații elementare. Pentru calcule complexe, precum adunări mari sau algebra, dovezile capacităților matematice ale animalelor non-umane sunt în continuare foarte slabe.
