Peștele păstrat în ambalaj de plastic poate absorbi substanțe chimice din materialul în care este depozitat, chiar și atunci când stă la frigider sau la congelator. Un studiu realizat de Institutul de Diagnostic de Mediu și Studii Hidrologice din Spania arată că acest transfer se poate produce în condiții obișnuite de depozitare acasă, nu doar atunci când plasticul este expus la căldură.
Cercetarea, realizată în colaborare cu Universitatea din Florența și publicată în revista Environment International, analizează pentru prima dată migrarea unor substanțe chimice la temperaturi scăzute. Până acum, multe studii se concentraseră mai ales pe efectul temperaturilor ridicate asupra ambalajelor din plastic, însă noile rezultate arată că problema poate exista și în frigider sau congelator.
Ce substanțe au fost analizate de cercetători
Cercetătorii au urmărit patru mari categorii de compuși folosiți în plastic: ftalați, esteri organofosforici, bisfenoli și plastifianți alternativi. Aceste substanțe sunt adăugate în materialele plastice pentru a le face mai flexibile, mai rezistente sau mai ușor de folosit în ambalaje alimentare. În studiu au fost testate mai multe tipuri de ambalaje folosite frecvent pentru pește: tăvi din polistiren, tăvi compostabile, folii transparente și pungi pentru congelare. Scopul a fost să se observe dacă aceste materiale pot transfera substanțe chimice în aliment atunci când peștele este păstrat în condiții obișnuite, la rece.
Pentru experimente au fost folosite trei tipuri de pește: somon, ton și merluciu. Acestea au fost depozitate la +4 grade Celsius timp de 48 de ore, dar și la -18 grade Celsius timp de 30 de zile, adică în condiții asemănătoare celor dintr-un frigider sau congelator de acasă. Rezultatele au arătat că, în toate scenariile testate, au fost detectate substanțe chimice care au trecut din ambalaj în pește. În anumite cazuri, ratele de transfer au ajuns la 100% pentru unii bisfenoli. De asemenea, adipatul de di(2-etilhexil), un plastifiant alternativ, a depășit 95% transfer în somon.
Timpul petrecut în ambalaj crește riscul de contaminare
Cel mai important factor de risc observat de cercetători a fost timpul de contact dintre pește și ambalaj. Cu cât alimentul stă mai mult în plastic, cu atât crește cantitatea de aditivi chimici care poate ajunge în el. Cel mai riscant scenariu identificat în studiu a fost merluciul congelat timp de 30 de zile într-o tavă compostabilă. La polul opus, cel mai puțin riscant scenariu a fost păstrarea peștelui la frigider în pungi de plastic. Chiar și așa, studiul arată că migrarea substanțelor chimice nu dispare complet doar pentru că alimentul este ținut la rece.
Bisfenolul A, cunoscut și ca BPA, este una dintre substanțele care au atras cel mai mult atenția în cadrul studiului. În aproape jumătate dintre scenariile analizate, pragul de risc stabilit de autorități a fost depășit, iar în aproape toate aceste cazuri substanța responsabilă a fost BPA. În 2023, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a redus puternic doza zilnică tolerabilă pentru bisfenolul A, de la 4.000 la 0,2 nanograme pe kilogram de greutate corporală. Potrivit European Food Information Council, BPA poate afecta sistemul imunitar, fertilitatea, poate perturba hormonii și poate crește riscul unor forme de cancer.
Ambalajele „fără BPA” nu sunt automat mai sigure
Din ianuarie 2025, Uniunea Europeană a interzis BPA în toate materialele care intră în contact cu alimentele, cu o perioadă de tranziție pentru producători. Totuși, schimbările nu se vor vedea imediat peste tot, iar unele produse pot rămâne pe piață pe durata perioadei de adaptare. În plus, specialiștii atrag atenția că eticheta „fără BPA” nu înseamnă automat că un ambalaj este complet sigur. Unele materiale pot conține bisfenol S sau bisfenol F, compuși care pot avea efecte asemănătoare. De aceea, simpla înlocuire a unei substanțe cu alta nu rezolvă întotdeauna problema. Cea mai simplă măsură recomandată este ca peștele să fie scos din ambalajul original imediat după cumpărare, mai ales dacă urmează să fie păstrat mai mult timp la frigider sau congelator. În locul ambalajelor din plastic, pot fi folosite recipiente din sticlă sau oțel inoxidabil.
Aceste materiale nu eliberează astfel de compuși în alimente și sunt considerate o alternativă mai sigură pentru depozitare. Măsura este utilă mai ales atunci când peștele nu este consumat în aceeași zi și rămâne mai multe ore sau zile în contact cu ambalajul.
Schimbările din UE vor fi aplicate treptat
Uniunea Europeană a aprobat în 2024 un regulament pentru restricționarea progresivă a bisfenolilor din ambalajele alimentare. Regulamentul a intrat în vigoare în ianuarie 2025, însă perioada de tranziție este de 36 de luni.
Asta înseamnă că schimbările efective de pe piață sunt așteptate abia în 2028. Până atunci, consumatorii pot reduce riscurile prin alegeri simple, cum ar fi mutarea peștelui și a altor alimente din ambalajul de plastic în recipiente din sticlă sau oțel inoxidabil.
