Relațiile SUA-Europa nu au șanse de îmbunătățire până la sfârșitul mandatului lui Bush

Europenii și americanii au păreri care diferă mult cu privire la oportunitatea folosirii forței, dacă diplomația nu reușește să oprească programul nuclear iranian, ceea ce reprezintă o provocare pentru viitoarele relații transaltlantice, potrivit unui sondaj de opinie, citat de Reuters.

Studiul anual Transatlantic Trends realizat de Marshall Fund din Statele Unite și de patru fundații europene sugerează că relațiile americano-europene nu au șanse să fie refăcute, până când nu va fi un nou președinte la Casa Albă și chiar și atunci aceste relații nu se vor îmbunătăți prea mult.

Sondajul, efectuat în Statele Unite și în 12 țări europene în luna iunie și făcut public joi, arată că o proporție foarte mare (77%) dintre europeni dezaprobă politica internațională a lui George W. Bush.

Peste o treime a europenilor din cele 12 țări care au participat la studiu și 42% dintre americani se așteaptă ca relațiile și cooperarea transatlantică să se îmbunătățească după alegerea unui succesor al lui Bush, la scrutinul de anul viitor. Însă 46% dintre europeni și 37% dintre americani consideră că relațiile vor rămâne la fel oricine ar fi ales.

Dacă americanii și europenii sunt de acord cu privire la principalele amenințări la adresa securității - terorism, dependența energetică, schimbarea climatică și posibilitatea ca Iranul să dobândească arme nucleare - ei au opinii diferite în legătură cu folosirea forței ca mijloc de a rezolva problemele.

Divergența de opinii
cea mai evidentă se înregistrează în cazul modului în care Iranul poate fi descurajat să fabrice arme nucleare: 47% dintre europeni exclud acțiunea militară, dacă diplomația eșuează, și doar 18% sunt în favoarea amenințării cu forța. În schimb, în Statele Unite, 47% dintre americani susțin o acțiune militară, față de doar 32% care exclud această variantă.

Iranul susține că programul este strict civil, dezvoltat în scopuri energetice, dar Occidentul suspectează Teheranul că îmbogățește uraniul pentru a obține bomba atomică.

Potrivit studiului, europenii manifestă o reticență generală față de folosirea forței, iar dacă majoritatea susțin desfășurarea trupelor pentru menținerea păcii și reconstrucție în Afganistan, două treimi nu doresc ca militarii din țările lor să fie implicați în operațiuni de luptă împotriva talibanilor.

În pofida schimbării liderilor în Germania, Franța și Marea Britanie, jumătate dintre americanii chestionați și o treime dintre europeni au apreciat că relațiile dintre Europa și Statele Unite s-au înrăutățit în utimul an.

Cei care au participat la studiu au citat gestionarea războiului din Irak și stilul personal al lui Bush ca motive pentru a opiniile lor.

"Angela Merkel, Nicolas Sarkozy și Gordon Brown pot oferi o nouă direcție de cooperare în relațiile transatlantice în Europa, dar, potrivit studiului de anul acesta al Transatlantic Trends, ei vor trebui să gestioneze cu atenție aceste relații", au declarat cercetătorii.

Robert Cooper, director general pentru afaceri externe în Consiliul UE, a declarat că studiul arată "un fenomen real, și nu trecător, în relațiile transatlantice".

Colleen Graffy, adjunctul secretarului american de stat pentru relații europene, subliniază îngrijorările comune cu privire la terorism, imigrație, problema refugiaților, energie și încălzire globală. "Ceea ce este important este faptul că vrem cu adevărat să lucrăm împreună și că există percepția tot mai mare a faptului că împreună suntem o comunitate democratică", a declarat el, comentând rezultatele studiului.

Graffy a fost de acord totuși că "violența din partea Statelor Unite a devenit un sport" și va fi nevoie de o schimbare a administrației americane, de schimbări în Irak sau în atitudinea presei pentru a schimba această percepție.

Starea opiniei publice pare să fie în contrast cu o cooperare consolidată la nivel politic în legătură cu mai multe probleme de politică externă - de la Orientul Mijlociu, până la dosarul nuclear iranian și criza din Darfur.