Europenii şi americanii au păreri care diferă mult cu privire la oportunitatea folosirii forţei, dacă diplomaţia nu reuşeşte să oprească programul nuclear iranian, ceea ce reprezintă o provocare pentru viitoarele relaţii transaltlantice, potrivit unui sondaj de opinie, citat de Reuters.
Studiul anual Transatlantic Trends realizat de Marshall Fund din Statele Unite şi de patru fundaţii europene sugerează că relaţiile americano-europene nu au şanse să fie refăcute, până când nu va fi un nou preşedinte la Casa Albă şi chiar şi atunci aceste relaţii nu se vor îmbunătăţi prea mult.
Sondajul, efectuat în Statele Unite şi în 12 ţări europene în luna iunie şi făcut public joi, arată că o proporţie foarte mare (77%) dintre europeni dezaprobă politica internaţională a lui George W. Bush.
Peste o treime a europenilor din cele 12 ţări care au participat la studiu şi 42% dintre americani se aşteaptă ca relaţiile şi cooperarea transatlantică să se îmbunătăţească după alegerea unui succesor al lui Bush, la scrutinul de anul viitor. Însă 46% dintre europeni şi 37% dintre americani consideră că relaţiile vor rămâne la fel oricine ar fi ales.
Dacă americanii şi europenii sunt de acord cu privire la principalele ameninţări la adresa securităţii - terorism, dependenţa energetică, schimbarea climatică şi posibilitatea ca Iranul să dobândească arme nucleare - ei au opinii diferite în legătură cu folosirea forţei ca mijloc de a rezolva problemele.
Divergenţa de opinii
cea mai evidentă se înregistrează în cazul modului în care Iranul poate fi descurajat să fabrice arme nucleare: 47% dintre europeni exclud acţiunea militară, dacă diplomaţia eşuează, şi doar 18% sunt în favoarea ameninţării cu forţa. În schimb, în Statele Unite, 47% dintre americani susţin o acţiune militară, faţă de doar 32% care exclud această variantă.
Iranul susţine că programul este strict civil, dezvoltat în scopuri energetice, dar Occidentul suspectează Teheranul că îmbogăţeşte uraniul pentru a obţine bomba atomică.
Potrivit studiului, europenii manifestă o reticenţă generală faţă de folosirea forţei, iar dacă majoritatea susţin desfăşurarea trupelor pentru menţinerea păcii şi reconstrucţie în Afganistan, două treimi nu doresc ca militarii din ţările lor să fie implicaţi în operaţiuni de luptă împotriva talibanilor.
În pofida schimbării liderilor în Germania, Franţa şi Marea Britanie, jumătate dintre americanii chestionaţi şi o treime dintre europeni au apreciat că relaţiile dintre Europa şi Statele Unite s-au înrăutăţit în utimul an.
Cei care au participat la studiu au citat gestionarea războiului din Irak şi stilul personal al lui Bush ca motive pentru a opiniile lor.
"Angela Merkel, Nicolas Sarkozy şi Gordon Brown pot oferi o nouă direcţie de cooperare în relaţiile transatlantice în Europa, dar, potrivit studiului de anul acesta al Transatlantic Trends, ei vor trebui să gestioneze cu atenţie aceste relaţii", au declarat cercetătorii.
Robert Cooper, director general pentru afaceri externe în Consiliul UE, a declarat că studiul arată "un fenomen real, şi nu trecător, în relaţiile transatlantice".
Colleen Graffy, adjunctul secretarului american de stat pentru relaţii europene, subliniază îngrijorările comune cu privire la terorism, imigraţie, problema refugiaţilor, energie şi încălzire globală. "Ceea ce este important este faptul că vrem cu adevărat să lucrăm împreună şi că există percepţia tot mai mare a faptului că împreună suntem o comunitate democratică", a declarat el, comentând rezultatele studiului.
Graffy a fost de acord totuşi că "violenţa din partea Statelor Unite a devenit un sport" şi va fi nevoie de o schimbare a administraţiei americane, de schimbări în Irak sau în atitudinea presei pentru a schimba această percepţie.
Starea opiniei publice pare să fie în contrast cu o cooperare consolidată la nivel politic în legătură cu mai multe probleme de politică externă - de la Orientul Mijlociu, până la dosarul nuclear iranian şi criza din Darfur.
