Rusia a dislocat 11 bombardiere strategice Tu-160 și Tu-95MS, capabile să transporte arme nucleare în regiunea arctică Murmansk, portul din peninsula Kola, aflat la 108 kilometri de granița cu Norvegia și la peste 180 de kilometri de frontiera cu Finlanda.
Experții militari occidentali susțin că acesta este un semnal clar al președintelui Vladimir Putin transmis către Occident.
Aeronavele au capacitatea de a ataca ținte din SUA și toată Europa cu bombe nucleare, mai scrie presa norvegiană. Potrivit imaginilor publicate de presă, imaginile din satelit sunt făcute în urmă cu o săptămână, 7 octombrie.
Imaginile noi din satelit arată că forțele armate ale Federației Ruse au desfășurat cele 11 bombardiere strategice - 7 Tu-160 Blackjack și 4 Tu-95MS Bear-H - în regiunea Murmansk, la doar 32 km distanță de granița cu Regatul Norvegiei.
⚡️Norwegian Media reported that New Satellite images show that Russian Federation Armed Forces deployed 11 Strategic Bombers-7 Tu-160 Blackjack and 4 Tu-95MS Bear-H — in the Murmansk region, 20 Miles/32 Km away the border with the Kingdom of Norway https://t.co/9BEcTnkGmx
— War Monitor (@WarfareReports) October 13, 2022
Primele mișcări de pe peninsula Kola au fost anunțate la sfârșitul lunii septembrie, în The Jerusalem Post , exact în perioada discursului amenințător al președintelui Rusiei legat de folosirea armelor nucleare.
Mutarea lui Putin vine în contextul escaladării tensiunilor de pe front. Rusia a amenințat din nou că, dacă Ucraina este acceptată în NATO, va începe al treilea război mondial. În același timp desconsideră cererea Ucrainei de aderare rapidă la NATO, pe care o numește „o mișcare de propagandă”. Declarația aparține adjunctului Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, care susține că, prin ajutorul acordat Ucrainei, Occidentul "ia parte direct la conflict".
„Primirea Ucrainei în NATO ar putea duce la un al treilea război mondial”, a afirmat secretarul adjunct al Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, Aleksandr Venediktov, într-un interviu difuzat joi de agenţia TASS.
La sfârşitul lunii septembrie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că ţara sa va solicita o aderare "accelerată" la NATO, imediat după ce Rusia a oficializat anexarea a patru regiuni ucrainene.
Zelenski a și semnat cererea de aderare la NATO și a cerut o procedură rapidă. Pe 30 septembrie, Zelenski a mai precizat că procedura accelerată de aderare la NATO este posibilă și a dat exemplul Finlandei și Suediei, despre care a spus că, după declanșarea războiului, au început procesul fără să aibă un plan de aderare, relata Ucrainska Pravda.
Cererea de aderare a Ucrainei la NATO a fost semnată în fața camerelor TV de președintele Volodimir Zelenski, de președintele Radei Supreme Ruslan Stefanchuk și de prim-ministrul Denis Șmihal.
Regimul de la Moscova, inclusiv Vladimir Putin au transmis în mai multe rânduri înainte de ordonarea invaziei în Ucraina semnale clare, prin declarații ferme, că aderarea la NATO constituie o „linie roşie”, iar Rusia e îngrijorată că, într-o buna zi, Kievului i se va putea acorda statutul de membru al Alianţei.
Lucru subliniat și de Venediktov în interviul acordat TASS. Secretarul adjunct al Consiliului Securităţii Federaţiei Ruse, Aleksandr Venediktov, a atras atenția că „aderarea Ucrainei la NATO va da automat implicării Occidentului o nouă calitate în conflict, al cincilea articol (despre apărarea colectivă - n.red.) urmând să intre în vigoare”.
Secretarul adjunct al Consiliului de Securitate a vorbit și de „consecințele grave ale unor astfel de acțiuni pentru întreaga omenire”, mai relatează agenția de presă rusă.
„Membrii NATO înțeleg natura sinucigașă a acestui pas (admiterea Ucrainei în NATO, notează TASS)”, a amenințat Venediktov.
