Din 2008, ziua de 9 Mai, care marchează victoria Armatei Roșii a URSS asupra Germaniei naziste, a început să capete forma pe care o cunoaștem azi și pe care unii opozanți ruși ai regimului o numesc „Nebunia Victoriei”, potrivit EUvsDisinfo.
Evenimentul în sine a fost împins în spate, pentru ca în centrul atenției să fie adus liderul de la Kremlin, într-un scenariu mitologizat de etern apărător împotriva „Nazismului”. Așa cum s-a văzut în retorica furibundă a discursurilor de după invadarea Ucrainei, propaganda a transformat „nazismul” în sinonimul “dușmanului occidental/american”. La nevoie, „nazist/fascist” sunt chiar modul de viață și sistemul de valori occidental, împotriva cărora trebuie dirijată ură și resentimentele rușilor de rând.
MISTIFICAREA SOVIETICĂ. DE CE STALIN ȘI HRUȘCIOV S-AU FERIT DE PARADELE DEDICATE ZILEI VICTORIEI?
Ziua Victoriei asupra nazismului nu a fost, așa cum pare acum, o sărbătoare tradițională, ci din contră, în perioada sovietică au fost doar 4 parade militare în Piața Roșie și acelea la interval de decenii. Stalin însuși a organizat una singură, în vara lui 1945. Tot atunci 9 Mai a devenit sărbătoare națională, însă doar până în 1947. Probabil că liderul absolut al URSS n-a vrut să întindă prea mult coarda, pentru că în spatele imaginii contrafăcute a luptei patriotice eroice se ascundea un dezastru umanitar provocat cu cinism și incompetență.
De altfel, în celebrul său „raport secret” din februarie 1956, prin care a demolat cultul personalității lui Stalin, Nikita Hrușciov a confirmat că cel supranumit „tătucul popoarelor” a fost un conducător brutal și nepriceput, care a împins inutil la moarte milioane de oameni, singura diferență între el și Hitler fiind că a avut de partea sa puterile aliate.
În aceste condiții, ziua Victoriei a continuat să fie o dată aproape anonimă, amintită în câteva rânduri și titluri.
BREJNEV A REÎNVIAT TRADIȚIA. TINERII SOVIETICI AVEAU NEVOIE DE "MODELE"
În 1965, odată cu intrarea în scenă a noului lider Leonid Brejnev, raportarea la Ziua Victoriei s-a schimbat radical. În anul respectiv a avut loc a 2-a paradă militară în Piața Roșie, de după terminarea războiului.
Din acel moment a început procesul de "reclădire a spiritului patriotic", în special în rândul copiilor și tinerilor, prin participarea obligatorie la parade, defilări, acțiuni cultural-educative sau de divertisment, precum și la întâlniri cu eroii Marelui Război.
„Din 1965, Marele Război Patriotic și-a continuat transformarea dintr-o traumă națională de proporții monumentale, într-un grup sacrosanct de isprăvi eroice care dovediseră odată pentru totdeauna superioritatea comunismului asupra capitalismului”, a scris istoricul Nina Tumarkin, într-un material publicat de The Conversation.
Cu toate acestea, abia în 1985 s-a mai organizat o paradă militară în Piața Roșie. Un an mai târziu a fost dezastrul nuclear de la Cernobîl, iar Kremlinul s-a temut să organizeze un eveniment de o asemena amploare, după ce i-a mințit atât pe sovietice, cât și restul lumii, în privința gravității accidentului. Ultima parada militară sovietică dedicată Zilei Victoriei a avut loc în 1990, însă la disoluția URSS sentimentul de mândrie față de eroismul celor care l-au înfrânt pe Hitler era puternic inoculate în mentalul colectiv.
VLADIMIR PUTIN PREIA COMANDA. "VICTORIA" REVINE SUB SEMNUL CRUCII,PE POST DE SECERĂ ȘI CIOCAN
Actualul lider rus a venit la putere în 2000, dar abia din 2008 "Ziua Victoriei" a început să sufere schimbări majore. Putin tocmai își făcuse publică viziunea geopolitică în celebrul „discurs de la Munchen”, din 2007, atacând ceea ce el numea „dominația vestică”. În acest scenariu, prin resuscitarea victoriei împotriva nazismului, într-o nouă prezentare propagandistă, se urmărea declanșarea unei noi forme de patriotism militarist, cu o tentă ortodoxă.
Ce a schimbat Putin
Dacă până în 2008 elementul central al Paradei din Piața Roșie era tribuna veteranilor și victimelor celui De-al Doilea Război Mondial și comemorarea unor evenimente ce n-ar trebui să se mai repete, din acel an ideea a fost schimbată în „o putem face din nou”.
Astfel, Ziua Victoriei s-a metamorfozat într-un ritual agresiv care promova puterea militară a Moscovei, voința Kremlinului de a lupta și în glorificarea războiul.
De la an la an, capacitatea de distrugere a armelor prezentate a crescut spectaculos, mai ales după introducerea avioanelor de luptă în desfășurător. În plus, au fost inventate ritualuri care n-au existat în perioada sovietică: primul a fost înlocuirea Steagului roșu comunist cu panglica în portocaliu și negru a Sfântului Gheorghe.
Au apărut și elemente care amintesc de regimurile fasciste din anii \"30, precum marșurile "regimentelor nemuritorilor", la care luau parte urmașii veteranilor dispăruți, purtând tablouri ale acestora.
Ce s-a păstrat din fostul regim a fost obiceiul de a-i aduce pe copiii de grădiniță și de școală să defileze cu fotografiile unor oameni necunoscuși, dar care chipurile le erau bunici sau străbinici care s-au sacrificat pentru Mama Rusia.
MOSCOVA NU CREDE ÎN LACRIMILE "NEMURITORILOR" CĂZUȚI ÎN UCRAINA
Emblematic pentru cinismul regimului este faptul că în 2023 a fost eliminat ritualul "regimentelor nemuritorilor", de teamă că familiile celor morți în Ucraina vor deturna sensul într-unul nefavorabil propagandei și imaginii oficiale.
În paralel cu introducerea noilor ritualuri, propagandiștii lui Vladimir Putin au rescris și istoria evenimentelor. Astfel, rolul aliaților în sprijinirea lui Stalin a fost redus, iar unele atrocități comise de acesta au fost reinterpretate într-o cheie pozitivă.
În prezent, liniile roșii ale mesajelor sunt "Occident - fascist/nazist” și "Rusia nu se teme să repete un război teribil", cu urmări catastrofale, dacă e "nevoită" să-și dovedească „măreția” și “gloria”.
