Estimarea arată că Washingtonul a cheltuit în medie peste 890 de milioane de dolari pe zi de la începutul conflictului. Conform analizei, mai puțin de 200 de milioane de dolari din totalul estimat reprezintă costuri operaționale deja incluse în bugetul existent al Pentagonului. Restul de 3,54 miliarde de dolari vor necesita cel mai probabil finanțare suplimentară din partea Departamentului Apărării al SUA, fie prin alocări bugetare suplimentare, fie printr-un alt proiect de lege de reconciliere.
Înlocuirea munițiilor ar putea genera costuri suplimentare
Dincolo de cheltuielile operaționale, o mare parte din costurile viitoare va fi probabil destinată înlocuirii munițiilor folosite, în special a rachetelor interceptoare. Situația este considerată critică în contextul în care cresc îngrijorările privind epuizarea stocurilor de apărare antirachetă ale SUA și ale aliaților.
Costuri suplimentare ar putea apărea și din cauza pierderilor de echipamente militare, inclusiv a trei avioane de vânătoare F-15, doborâte într-un incident în Kuweit. Analiștii spun că povara financiară totală a războiului s-ar putea modifica în funcție de mai mulți factori, printre care:
-trecerea către muniții mai ieftine
-intensitatea operațiunilor militare americane
-amploarea și eficacitatea represaliilor iraniene
Aceste variabile ar putea influența semnificativ costul total al conflictului dacă acesta va continua pe termen lung.
Conflictul afectează piețele financiare
Războiul dintre SUA și Iran a început deja să afecteze piețele financiare. Escaladarea conflictului a întrerupt o perioadă de câteva săptămâni de creștere a obligațiunilor guvernamentale americane. Randamentul obligațiunilor de Trezorerie pe 10 ani a depășit 4%, iar luni s-a înregistrat cea mai mare creștere într-o singură zi din iunie anul trecut. Creșterea a continuat marți, când randamentul a ajuns la 4,1%.
Această evoluție vine după mai multe săptămâni de scădere a randamentelor, care contribuiseră la reducerea ratelor ipotecare pe 30 de ani sub 6%, pentru prima dată în mai bine de trei ani. Potrivit unui raport al The Wall Street Journal, investitorii s-au orientat inițial către obligațiunile de stat ca refugiu în contextul volatilității pieței bursiere. Totuși, escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și creșterea prețurilor la energie au readus în prim-plan temerile legate de inflație.
Războiul a contribuit la creșterea prețurilor petrolului și gazelor, iar costurile mai mari ale energiei pot alimenta inflația și pot determina companiile și consumatorii să se aștepte la noi scumpiri. Marți, așteptările inflaționiste ale pieței, măsurate prin diferența dintre obligațiunile de trezorerie nominale pe cinci ani și obligațiunile de trezorerie protejate de inflație pe cinci ani, au crescut la 2,55%, de la 2,46% vineri.
