Summitul NATO de la Ankara debutează sub spectrul unei crize majore fără precedent. Pe fondul tensiunilor acumulate din cauza lipsei de solidaritate a europenilor în dosarul iranian, președintele Donald Trump ia în calcul o retragere masivă — de până la o treime — a soldaților americani dislocați în Europa, mutare care reconfigurează harta de securitate a continentului.
Relațiile transatlantice traversează un moment de cumpănă. Reuniunea liderilor celor 32 de state membre NATO, organizată în capitala Turciei, se desfășoară sub spectrul unor neînțelegeri profunde între Washington și aliații de pe bătrânul continent. În prim-plan se află din nou președintele american Donald Trump, a cărui viziune critică asupra alianței pune la îndoială pilonul apărării colective, tocmai într-o perioadă marcată de războiul din Ucraina și de criza din Orientul Mijlociu.
Moneda de schimb a Washingtonului: „Vreau loialitate, nu bani”
Spre deosebire de mandatele anterioare, miza reproșurilor venite de la Casa Albă s-a mutat de la contribuțiile financiare la solidaritatea geopolitică directă. Postul de televiziune CNN relatează că Trump s-a arătat extrem de iritat de pasivitatea europenilor în momentele în care Statele Unite au avut nevoie de sprijin militar în conflicte externe, în special în cel cu Iranul.
„Nu avem nevoie de banii lor. Dispunem de cea mai redutabilă forță militară de pe glob, însă din partea aliaților pretind doar loialitate. Vreau să ne fie alături”, i-a transmis Donald Trump secretarului general al NATO, Mark Rutte.
În aceeași notă, liderul american a reacționat dur și pe rețelele sociale înainte de plecarea spre Ankara, catalogând drept „ridicolă” situația în care SUA continuă să garanteze de una singură securitatea Europei.
Scenariul retragerii trupelor a început deja să prindă contur
Discuțiile din spatele ușilor închise de la Casa Albă arată că amenințările nu sunt doar retorice. În primăvară, Trump a propus oficial tăierea a o treime din efectivele dislocate pe continent ca semnal de alarmă pentru aliați. Ca urmare, Pentagonul a trecut parțial la fapte: a anulat rotații strategice de personal și a început repatrierea unor detașamente, printre care și retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din bazele din Germania – mișcare justificată oficial ca o „ajustare strategică”.
Deși Secretarul Apărării, Pete Hegseth, plănuia să prezinte un plan drastic de reduceri chiar la reuniunea din iunie, Washingtonul a optat temporar pentru o perioadă de analiză și reevaluare a forțelor pe o durată de șase luni.
Diplomația europeană încearcă să evite o ruptură
În fața acestei perspective sumbre, cancelariile europene caută soluții pentru a îmbăna administrația americană. Strategia liderilor din Europa se bazează pe două promisiuni majore:
Secretarul general Mark Rutte folosește aceste argumente pentru a-i demonstra lui Trump că tactica sa de presiune a dat deja roade, forțând Europa să investească masiv în propria apărare.
Totuși, în rândul diplomaților occidentali persistă un sentiment profund de îngrijorare. O retragere parțială a umbrelei de securitate americane ar putea slăbi capacitatea NATO de descurajare în fața Rusiei, într-un moment extrem de sensibil pentru stabilitatea regională.
