Ministerul Energiei anunță că Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită controlat, joi, la ora 10:53, în contextul crizei energetice generate de seceta hidrologică severă. Sistemul Electroenergetic Național este stabil, iar autoritățile estimează că necesarul de consum poate fi acoperit prin producția internă, importuri și utilizarea rezervelor disponibile. Pentru seara de joi, necesarul de import este estimat la până la 2.300 MW, în condițiile unei capacități transfrontaliere de import de aproximativ 4.000 MW.
Unitatea 2 de la Cernavodă, oprită controlat
Ministerul Energiei a transmis joi după-amiază că oprirea Unității 2 de la CNE Cernavodă s-a finalizat, iar Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții stabile.
„Astăzi, la ora 10:53, Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat. Sistemul Electroenergetic Naţional este stabil, iar activitatea se desfăşoară normal. Toate estimările disponibile în acest moment arată că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel naţional”, informează Ministerul Energiei.
Potrivit instituției, necesarul de consum este acoperit în prezent printr-un mix format din producție hidro și eoliană, capacități de rezervă pe cărbune și importuri de energie electrică: „Pe baza datelor şi prognozelor disponibile în prezent, nu sunt anticipate dificultăţi deosebite în funcţionarea Sistemului Electroenergetic Naţional”,.
Oprirea Unității 2 survine după ce Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită la 28 iulie, în contextul nivelului excepțional de scăzut al Dunării.
România poate importa până la 4.000 MW
Ministerul Energiei precizează că România are în prezent o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf din seara de joi, necesarul de import este estimat la până la 2.300 MW, nivel care, potrivit ministerului, se încadrează în capacitățile comerciale disponibile.
Miercuri seara, consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub nivelul prognozat de Dispecerul Energetic Național. Pentru joi, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW.
Autoritățile spun că România dispune și de rezerve suplimentare de producție, care pot fi activate în funcție de evoluția situației și de necesitățile operative. Printre acestea se află capacități pe gaze naturale, cărbune, hidro, solar și eolian, precum și sisteme de stocare în baterii. În rezervă se află, între altele, Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu o capacitate de 330 MW, precum și minimum 300 MW disponibili din producția Hidroelectrica, în limitele tehnice și ale resursei de apă disponibile.
Producția eoliană, importantă în următoarele șapte zile
Pentru următoarea săptămână, autoritățile estimează un aport important din energia eoliană. Potrivit Ministerului Energiei, producția eoliană este estimată la o medie de aproximativ 525 MW, cu un maxim de 1.560 MW și un minim de aproximativ 100 MW.
„Prin combinarea producţiei interne disponibile, a importurilor, a resurselor hidro şi eoliene şi a capacităţilor aflate în rezervă, Sistemul Electroenergetic Naţional dispune în acest moment de instrumentele necesare pentru acoperirea deficitului de producţie determinat de indisponibilitatea temporară a celor două unităţi de la CNE Cernavodă”, apreciază specialiștii citați de minister.
Ministerul Energiei și Dispecerul Energetic Național monitorizează permanent producția, consumul, rezervele disponibile și schimburile transfrontaliere și ajustează în timp real utilizarea resurselor.
România a notificat Comisia Europeană în legătură cu situația de criză
Ministerul Energiei anunță că a informat Comisia Europeană, DG ENER și Electricity Coordination Group cu privire la evoluția situației energetice din România și la măsurile luate pentru menținerea siguranței sistemului.
Potrivit ministerului, pe 7 august, România a transmis Comisiei Europene o alertă timpurie, în baza Regulamentului UE 2019/941 privind pregătirea pentru riscurile din sectorul energiei electrice. Ulterior, pe 10 august, România a notificat Comisia Europeană cu privire la situația de criză, invocând deteriorarea semnificativă a situației alimentării cu energie electrică.
„Notificarea a cuprins cauzele deteriorării semnificative a situaţiei alimentării cu energie electrică, motivele declarării situaţiei de criză, măsurile deja luate sau pregătite pentru atenuarea efectelor acesteia, precum şi necesitatea menţinerii deschise a mecanismelor de cooperare şi asistenţă cu celelalte state membre”, transmite Ministerul Energiei.
Solicitările autorităților de la București
Pe 11 august, a avut loc o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană – DG ENER în contextul valului persistent de căldură și al impactului acestuia asupra securității aprovizionării cu energie electrică.
România a prezentat situația din sistemul național și a informat partenerii europeni că nivelul excepțional de scăzut al Dunării a dus la oprirea Unității 1 de la Cernavodă, iar oprirea Unității 2 urma să ducă la pierderea unei capacități suplimentare de aproximativ 700 MW, reprezentând circa 10% din producția națională. Autoritățile române au arătat că folosesc cu prioritate măsurile de piață, producția internă disponibilă, capacitățile de stocare și schimburile comerciale transfrontaliere. Totodată, România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E o evaluare regională actualizată și clarificări privind posibilitatea acordării unei asistențe de urgență între operatorii de transport și sistem, inclusiv în ceea ce privește eventualele constrângeri tehnice, contractuale și de reglementare.
Ce s-a întâmplat cu consumul voluntar în orele de vârf
Un alt element luat în calcul de autorități este reducerea voluntară a consumului de energie în perioadele de vârf. Ministerul Energiei spune că reducerea observată până acum este de aproximativ 200-300 MW, echivalentul a circa 3-5% din consumul total în aceste intervale. Autoritățile spun că sunt în dialog cu marii consumatori industriali pentru deplasarea unor activități în afara orelor de vârf și pentru devansarea unor lucrări de mentenanță.
România vrea să păstreze temporar capacitățile pe cărbune
În cadrul discuțiilor cu oficialii europeni, România a semnalat și problema celor 710 MW de capacități pe cărbune care ar urma să fie retrași până la 31 august 2026, în cadrul jaloanelor PNRR.
„În actualele condiţii, retragerea până la 31 august 2026 a celor 710 MW rămaşi din capacităţile pe cărbune asumate în cadrul jaloanelor PNRR nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru siguranţa Sistemului Electroenergetic Naţional”, transmite Ministerul Energiei. Potrivit instituției, subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene și discutat cu structurile europene competente. Ministerul subliniază că mecanismele europene de gestionare a crizelor prevăd cooperarea și solidaritatea între statele membre. În cazul în care există capacitate tehnică disponibilă, acestea pot acorda asistență reciprocă prin măsuri regionale și bilaterale.
În acest context, România urmărește evoluția producției și consumului, nivelul importurilor, disponibilitatea rezervelor și situația regională, pentru a menține echilibrul și siguranța Sistemului Electroenergetic Național.
