Potrivit lui Alistar, aceste hotărâri au stabilit, „în baza legii și a jurisprudenței Curții Constituționale”, că trebuie asigurate salarii egale pentru muncă egală, fiind pronunțate de instanțele specializate, fie de contencios administrativ, fie de litigii de muncă.
Alistar a precizat că sumele respective, eșalonate prin așa-numitele „ordonanțe trenuleț” de-a lungul a cinci ani, trebuiau plătite integral în 2026, însă nu au fost prevăzute în actualul proiect de buget.
Acesta a subliniat că, potrivit legii, bugetul instanțelor este adoptat de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Adunarea Generală și transmis pentru a fi inclus în proiectul de buget guvernamental, menționând că „Guvernul nu are competența să facă tăieri, ci doar Parlamentul poate decide asupra alocărilor”.
În plus, Alistar a apreciat că refuzul de a include aceste sume în buget contravine principiilor statului de drept: „Legea și hotărârile judecătorești nu sunt facultative într-un stat de drept.”
Victor Alistar: „Sumele aferente anului 2026 nu au fost prevăzute în proiectul de buget pe 2026”
„Este vorba despre hotărâri judecătorești care, în baza legii, au constatat stabilirea unor drepturi salariale în mod eronat sau diferențiat pentru aceleași categorii de persoane și același grad, în baza jurisprudenței Curții Constituționale, care stabilește că la muncă egală este salariu egal. Aceste hotărâri judecătorești au fost pronunțate de instanțele specializate – fie instanțele de contencios, fie instanțele de litigii de muncă – și sunt obligatorii pentru ordonatorii de credite, care sunt obligați să le pună în executare.
Guvernul, în mod repetat, a stabilit prin așa-numitele „ordonanțe trenuleț” eșalonarea acestor sume, dat fiind că este vorba de sume acumulate în timp, pe 5 ani de zile, cu un set de procente, astfel încât să ajungă la 100% în termen de 5 ani de zile. Sumele care erau aferente anului 2026, conform titlurilor judecătorești executorii și conform ordonanțelor Guvernului – adică recunoscute ca fiind debite obligatoriu de achitat la termenul stabilit prin ordonanțele Guvernului – nu au fost prevăzute în proiectul de buget pe 2026.
Legea spune că ÎCCJ adoptă proiectul de buget pentru instanța supremă. Nu Guvernul vine să facă tăieri, ci doar Parlamentul”
Legea spune că Înalta Curte de Casație și Justiție adoptă proiectul de buget pentru instanța supremă și pentru celelalte instanțe, cu privire la cheltuielile de personal, prin Adunarea Generală, și îl transmite pentru a fi inclus în proiectul de buget care se trimite în Parlament. Asta înseamnă că nu Guvernul vine să facă tăieri, ci doar Parlamentul.
„Motivul pentru care s-a depus acțiunea în instanță: obligarea Guvernului de a duce la îndeplinire obligațiile născute în condiții de stat de drept”
Din punctul de vedere al ordonatorului de credite din justiție, pentru instanțe, acesta este și motivul pentru care s-a depus acțiunea în instanță, și anume obligarea Guvernului de a duce la îndeplinire obligațiile născute în condiții de stat de drept, născute din lege – pentru că ordonanțele au putere de lege – și din titluri executorii, hotărâri judecătorești, pentru că au refuzat să facă acest lucru când au întocmit proiectul pe care l-au transmis. Și atunci, da, din punct de vedere al acțiunii, este normal ca Guvernul și Ministerul de Finanțe să fie chemați în judecată pentru a întocmi toate documentele necesare și a lua măsurile necesare respectării obligațiilor legale.
Nu am observat că aceasta ar fi declarația președintelui (n.r. Nicușor Dan), ci dimpotrivă, am observat din declarația domniei sale că a nu face plățile obligatorii pe care le ai față de diferitele categorii, în baza legii și a hotărârii judecătorești, nu este un lucru normal. E adevărat că, atunci când completezi declarații, ar trebui văzute și resursele de care dispui, dar, din punct de vedere al statului de drept, nu putem pune în discuție obligații născute din lege și din hotărâri judecătorești – așa cum, de pildă, statul a mai făcut și în cazul altor categorii de persoane, făcând un obicei din a eșalona și a amâna drepturile pe care instanțele judecătorești le-au recunoscut acelor categorii, de la legile proprietății până la legile de salarizare pentru alte categorii profesionale.
„Legea și hotărârea judecătorească nu sunt facultative într-un stat de drept”
Toate aceste elemente, repet, sunt hotărâri judecătorești emise în baza și în executarea legii, ca urmare a unor procese. Legea și hotărârea judecătorească nu sunt facultative într-un stat de drept.”, a declarat Victor Alistar la Realitatea Plus.
