Universitatea București cere daune în dosarul Mineriadei

Wednesday, 10 May 2017, 11:03 Sursă: REALITATEA.NET

Universitatea București se constituie parte în dosarul Mineriadei și cere daune materiale vinovaților. Reprezentanții instituției au declarat în EXCLUSIVITATE pentru Realitatea TV că demersul este motivat de distrugerile provocate de mineri asupra unor colecții rare și mobilierului. 

Adaugă părerea ta

Însă, mai importante, spun aceștia, sunt violențele suferite în vara lui 1990 de profesori și studenți. 

Mai multe persoane au fost puse sub acuzare în dosarul Mineriadei, printre numele sonore numărându-se cel al fostului președinte Ion Iliescu și al fostului premier Petre Roman. 

"La începutul lunii aprilie, Universitate a trimis o adresă Parchetului General, prin care s-a constituit parte civilă în dosarul Mineriadei. Documentul atrage atenția asupra prejudiciului material și moral pe care l-a suferit Universitatea București: pătrunderea ilegală, distrugerea patrimoniului și, mai important, violențele grave și tratamentele inumane suferite de profesori și studenți în acea perioadă. Prejudiciul material este destul de greu de cuantificat. Sunt aproape 30 de ani. Dar avem experți care vor lucra pentru a evalua pagubele", a spus Mirabela Amarandei, purtătorul de cuvânt al Universității București. 

În iunie 2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluţiei.

În aprilie anul trecut, Bogdan Licu, care asigura interimatul funcţiei de procuror general, anunţa redeschiderea anchetei, pe motiv că soluţia de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică şi nelegală, "fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situaţii de fapt incomplete şi, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecinţă, la o greşită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".

Licu susţinea că, din modul de desfăşurare a anchetei la Parchetul Militar, rezulta că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale referitoare la evenimentele din perioada 17 - 30 decembrie 1989.

În opinia lui Bogdan Licu, stabilirea corectă a situaţiei de fapt în această cauză nu se poate face fără analizarea în detaliu a tuturor circumstanţelor anterioare, concomitente şi ulterioare evenimentelor şi fără luarea în considerare a factorilor externi care au contribuit la căderea guvernelor comuniste din Europa de Est.

El preciza că a constatat că procurorii, deşi au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală în cauză, nu au valorificat informaţii importante furnizate de acestea, dar nici informaţii furnizate de numeroase lucrări care se referă la aceste evenimente.

Potrivit lui Licu, procurorii militari nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind acţiunile desfăşurate în Revoluţia din decembrie 1989, iar materialul întocmit de SRI referitor la evenimentele din decembrie 1989 nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală şi nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers în vederea obţinerii acestuia.

Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împuşcare, rănirea a 343 în alte împrejurări şi reţinerea a 924 de oameni.

După această decizie, sute de revoluţionari au depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângeri împotriva soluţiei date de procurori.