Universitatea București se constituie parte în dosarul Mineriadei și cere daune materiale vinovaților. Reprezentanții instituției au declarat în EXCLUSIVITATE pentru Realitatea TV că demersul este motivat de distrugerile provocate de mineri asupra unor colecții rare și mobilierului.
Însă, mai importante, spun aceștia, sunt violențele suferite în vara lui 1990 de profesori și studenți.
Mai multe persoane au fost puse sub acuzare în dosarul Mineriadei, printre numele sonore numărându-se cel al fostului președinte Ion Iliescu și al fostului premier Petre Roman.
"La începutul lunii aprilie, Universitate a trimis o adresă Parchetului General, prin care s-a constituit parte civilă în dosarul Mineriadei. Documentul atrage atenția asupra prejudiciului material și moral pe care l-a suferit Universitatea București: pătrunderea ilegală, distrugerea patrimoniului și, mai important, violențele grave și tratamentele inumane suferite de profesori și studenți în acea perioadă. Prejudiciul material este destul de greu de cuantificat. Sunt aproape 30 de ani. Dar avem experți care vor lucra pentru a evalua pagubele", a spus Mirabela Amarandei, purtătorul de cuvânt al Universității București.
În iunie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat decizia Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale în dosarul Revoluției.
În aprilie anul trecut, Bogdan Licu, care asigura interimatul funcției de procuror general, anunța redeschiderea anchetei, pe motiv că soluția de clasare dată în octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinică și nelegală, "fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete, cu ignorarea unor informații, date și documente esențiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situații de fapt incomplete și, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecință, la o greșită încadrare juridică a faptelor, toate acestea zădărnicind aflarea adevărului și identificarea tuturor făptuitorilor, precum și a făptuitorilor din spatele făptuitorilor".
Licu susținea că, din modul de desfășurare a anchetei la Parchetul Militar, rezulta că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esențiale referitoare la evenimentele din perioada 17 - 30 decembrie 1989.
În opinia lui Bogdan Licu, stabilirea corectă a situației de fapt în această cauză nu se poate face fără analizarea în detaliu a tuturor circumstanțelor anterioare, concomitente și ulterioare evenimentelor și fără luarea în considerare a factorilor externi care au contribuit la căderea guvernelor comuniste din Europa de Est.
El preciza că a constatat că procurorii, deși au efectuat un număr mare de acte de urmărire penală în cauză, nu au valorificat informații importante furnizate de acestea, dar nici informații furnizate de numeroase lucrări care se referă la aceste evenimente.
Potrivit lui Licu, procurorii militari nu au făcut niciun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza elaborării raportului Comisiei senatoriale privind acțiunile desfășurate în Revoluția din decembrie 1989, iar materialul întocmit de SRI referitor la evenimentele din decembrie 1989 nu se regăsește în dosarul de urmărire penală și nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers în vederea obținerii acestuia.
Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, rănirea a 1.855 de persoane prin împușcare, rănirea a 343 în alte împrejurări și reținerea a 924 de oameni.
După această decizie, sute de revoluționari au depus la Înalta Curte de Casație și Justiție plângeri împotriva soluției date de procurori.
