UE pregătește strategia anti-sărăcie. Venitul minim universal, garantat pentru orice european, ajunge pe masa Bruxellesului

Planul aflat în pregătire la Bruxelles este prezentat oficial ca un set de măsuri pentru eficientizarea politicilor sociale, însă amploarea financiară și direcțiile discutate au generat deja controverse, inclusiv în spațiul politic european.

Potrivit documentelor și declarațiilor preliminare, Comisia Europeană le va cere statelor membre să utilizeze mai eficient resursele existente pentru protecție socială, fără a depinde neapărat de creșteri imediate de bugete naționale. În același timp, strategia deschide discuții sensibile privind viitorul sistemelor de sprijin social în UE.

Bruxellesul vrea eficiență mai mare în politicile sociale

Comisia Europeană intenționează să ceară guvernelor să îmbunătățească modul în care sunt implementate politicile sociale, cu accent pe sprijinirea persoanelor cu venituri reduse, integrarea tinerilor pe piața muncii și protecția persoanelor vulnerabile, inclusiv a vârstnicilor.

Potrivit unor informații citate de Politico, strategia urmează să fie prezentată oficial în această săptămână, fiind considerată doar un „punct de plecare” pentru viitoare măsuri mai detaliate.

Un oficial european a explicat că planul urmărește să ofere statelor membre instrumente suplimentare, în contextul în care presiunea socială este în creștere și se discută deja despre modernizarea mecanismelor de distribuire a sprijinului social, inclusiv prin introducerea unui portofel digital la finalul anului 2026.

Bugete în creștere și calcule care stârnesc dezbateri

Executivul european susține că problema principală nu este lipsa fondurilor, ci modul în care acestea sunt utilizate. În proiectul viitorului buget multianual, aproximativ 100 de miliarde de euro sunt prevăzute pentru politici sociale, comparativ cu circa 50 de miliarde în perioada anterioară, prin Fondul Social European Plus.

Un oficial european a recunoscut că progresul în reducerea sărăciei a fost lent, însă interpretările asupra impactului financiar au generat deja discuții intense.

„Progresul a fost lent și trebuie să recunoaștem acest lucru”, a declarat oficialul.

Pe baza unor calcule raportate la populația Uniunii Europene, sumele disponibile sunt interpretate diferit în spațiul public, fiind vehiculate scenarii privind distribuirea potențială a resurselor către persoanele aflate în risc social.

Declarații din Comisia Europeană: sărăcia afectează stabilitatea socială

Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, a subliniat că efectele sărăciei depășesc dimensiunea strict economică și afectează funcționarea societăților europene.

„Când oamenii nu își permit locuința, hrana, îngrijirea, educația sau o viață stabilă, societățile noastre devin mai slabe, iar încrederea este afectată. Europa are nevoie de un răspuns mai puternic și mai coordonat”, a declarat aceasta.

Strategia europeană urmează să fie corelată și cu alte inițiative, inclusiv cele privind sărăcia în rândul copiilor, excluziunea locativă și drepturile persoanelor cu dizabilități.

Controverse privind finanțarea și sustenabilitatea planului

Deși obiectivele sunt ambițioase, mai mulți europarlamentari și organizații neguvernamentale avertizează că fără o finanțare solidă, strategia riscă să rămână la nivel declarativ.

Estimările vehiculate indică necesitatea unor sume de ordinul sutelor de miliarde, chiar peste un trilion de euro anual începând cu 2030, în funcție de amploarea programelor sociale implementate.

Europarlamentarul Marie Toussaint a subliniat că orice strategie trebuie susținută de resurse concrete.

„Prioritatea UE trebuie să fie livrarea de măsuri concrete și finanțare țintită”, a declarat aceasta.

La rândul său, Juliana Wahlgren, directoarea European Anti-Poverty Network, a atras atenția asupra riscurilor lipsei de finanțare.

„Nu există strategie fără bani. Cum vom implementa aceste măsuri dacă finanțarea nu este o prioritate?”, a spus aceasta.

În paralel, în dezbatere apar și propuneri privind investiții în inteligență artificială și bio-robotică, considerate de unii actori politici drept posibile surse de compensare pentru impactul automatizării asupra pieței muncii.

Evoluții sociale și presiuni politice în creștere

Nemulțumirile legate de costul vieții, locuințe și servicii publice se amplifică în mai multe state europene, iar acest context social este exploatat tot mai des în discursul politic, inclusiv de partide de extremă dreapta.

Socialista Marit Maij din Olanda a atras atenția că lipsa sprijinului adecvat pentru persoanele vulnerabile erodează încrederea în instituții.

„Persoanele care trăiesc în sărăcie sunt prea des ignorate, iar acest lucru erodează încrederea în politicile publice. Extrema dreaptă exploatează acest gol”, a declarat aceasta.

Datele la nivel european arată că aproape o cincime din populația Uniunii Europene rămâne expusă riscului de sărăcie, cu diferențe semnificative între statele membre. În unele țări vest-europene s-au înregistrat creșteri ale acestui indicator în ultimii ani, în timp ce în alte state din estul Europei tendința a fost de reducere.

În acest context, strategia anti-sărăcie a Uniunii Europene devine unul dintre cele mai sensibile și dezbătute proiecte sociale aflate în pregătire la nivel comunitar.