Declarația a fost făcută într-un interviu pentru pravda.com.ua, unde Sybiha a explicat că politica va fi aplicată inclusiv în relațiile diplomatice. Oficialul a dat ca exemplu o scrisoare primită de la un stat străin, în care era menționat cuvântul „Kiev”.
„Am început să citesc până am ajuns la cuvântul «Kiev». Nu am mai citit. Am dat următoarea instrucțiune: «Returnați acest mesaj fără a-l considera și nu acceptați alte comunicări». Studiați mai întâi ortografia numelor orașelor ucrainene și abia apoi «reînnoiți asigurarea profundului dumneavoastră respect»”, a relatat Sybiha.
Acesta a subliniat că denumirile corecte trebuie să respecte transliterarea oficială din limba ucraineană: Kyiv, Odesa, Lviv, Harkiv, Cernihiv, Chornobyl.
Potrivit lui Sybiha, Ucraina a obținut deja progrese semnificative la nivel internațional, cu sprijinul mass-media, al organizațiilor internaționale și al guvernelor care au adoptat aceste forme.
„Așa cum este cazul corectării utilizării incorecte a numelui orașelor noastre de către străini, în cazul trecerii la nume ucrainene pentru toponimele străine, este vorba în primul rând despre respect. Mai precis, despre respectul nostru de sine ca stat. Ceilalți ne vor respecta doar dacă ne respectăm noi înșine”, a declarat Sybiha.
Alerta unui general român: „Serviciul militar obligatoriu poate redeveni realitate în România”
În paralel, Ucraina intenționează să introducă versiuni ucrainene pentru denumirile unor orașe străine. Printre exemplele menționate de Sybiha: Berestia în loc de Brest, Bilhorod în loc de Belgorod, Dobrochyn în loc de Debrețin.
Ministrul a precizat că aceste inițiative sunt susținute de legislația privind funcționarea limbii ucrainene ca limbă de stat. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe va iniția discuții profesionale, publice și interinstituționale pentru sistematizarea acestor schimbări.
Această abordare a început în 2018, odată cu lansarea campaniei internaționale #KyivNotKiev, destinată să înlocuiască în limba engleză forma influențată de transliterarea rusească a capitalei ucrainene. Ulterior, mai multe publicații și guverne au adoptat forma Kyiv. În limba germană, de exemplu, Ministerul Federal de Externe a trecut în februarie 2024 de la „Kiew” la „Kyjiw”, în conformitate cu regula stabilită de manualul lingvistic Duden, care a adoptat forma ucraineană încă din 2019.
În contextul acestei politici, România ar putea fi nevoită să renunțe, în documentele oficiale bilaterale, la utilizarea denumirilor tradiționale românești ale unor orașe din Ucraina precum: Cernăuți, Cetatea Albă, Adâncata, Liov, Galiția, Nikolaev sau Kiev.
