_e666792bc6.jpg)
Întrebările-cheie care vor testa eficiența Consiliului în următoarele luni vizează dezarmarea Hamas, retragerea trupelor israeliene, dimensiunea fondului de reconstrucție și modul în care fluxul de ajutor umanitar va fi gestionat pentru populația din Gaza, afectată de conflictul îndelungat.
Întâlnirea de la Washington a avut loc în contextul eforturilor mai largi ale lui Trump de a-și construi o reputație de pacificator global, scrie Reuters. În paralel, SUA au intensificat prezența militară în regiune, amenințând cu acțiuni directe împotriva Iranului în cazul refuzului Teheranului de a limita programul său nuclear. Unii dintre aliații occidentali tradiționali ai Statelor Unite nu au fost printre membrii fondatori ai Consiliului, exprimându-și îngrijorarea privind amploarea inițiativei.
Contribuții masive și implicarea țărilor din Orientul Mijlociu
În cadrul unui discurs lung adresat reprezentanților a 47 de țări, printre care și România prin președintele Nicușor Dan, Trump a precizat că Statele Unite vor contribui cu 10 miliarde de dolari la Consiliul pentru Pace, fără a clarifica sursa exactă a acestor fonduri sau dacă va solicita aprobarea Congresului.
El a explicat că țările contribuitoare au strâns deja un avans de 7 miliarde de dolari pentru reconstrucția Gazei, printre acestea numărându-se Kazahstan, Azerbaidjan, Emiratele Arabe Unite, Maroc, Bahrain, Qatar, Arabia Saudită, Uzbekistan și Kuweit. Majoritatea acestor membri provin din Orientul Mijlociu, însă fac parte și lideri din afara regiunii, care ar putea urmări să câștige bunăvoința lui Trump.
Reconstrucția Gazei, devastată după doi ani de război, este estimată la 70 de miliarde de dolari. Trump a propus Consiliul încă din septembrie, când a anunțat planul său de a pune capăt războiului dintre Israel și Gaza. Mandatul Consiliului va depăși însă granițele Gazei, urmând să abordeze și alte conflicte „fierbinți” din lume, după cum a reiterat președintele miercuri.
FIFA va contribui cu 75 de milioane de dolari pentru proiecte de fotbal în Gaza, iar Națiunile Unite vor adăuga alte 2 miliarde de dolari pentru asistență umanitară. Consiliul include reprezentanți ai Israelului, dar nu și ai Palestinei, fapt care a stârnit discuții aprinse în contextul diplomatiei internaționale.
Controverse privind rolul ONU și implicarea Norvegiei
Sugestia lui Trump că acest Consiliu ar putea aborda provocări dincolo de Gaza a generat îngrijorări privind posibila diminuare a rolului ONU ca platformă principală pentru diplomația globală și rezolvarea conflictelor. „Vom consolida Organizația Națiunilor Unite”, a declarat Trump, încercând să liniștească criticii, chiar dacă Statele Unite au restanțe la plata contribuțiilor către ONU.
De asemenea, Trump a anunțat că Norvegia va găzdui un eveniment al Consiliului, însă guvernul de la Oslo a clarificat ulterior că nu va deveni membru al Consiliului pentru Pace.
Donald Trump prelungeşte termenul pentru luarea unei decizii privind Iranul
Baza militară uriașă și Forța Internațională de Stabilizare
Administrația americană intenționează să ridice o bază militară pentru 5.000 de persoane în Gaza, pe o suprafață de 140 de hectare, echivalentă cu aproximativ 200 de terenuri de fotbal, potrivit documentelor contractuale analizate de The Guardian. Aceasta va fi o bază operațională pentru viitoarea Forță Internațională de Stabilizare (ISF), o structură multinațională care va asigura securitatea și pacea în Gaza. Consiliul pentru Pace, condus de Trump și parțial de ginerele său Jared Kushner, va coordona această inițiativă.
Planurile detaliate prevăd construirea în etape a unei fortificații cu o suprafață finală de 1.400 x 1.100 metri, înconjurată de 26 de turnuri de observație blindate, poligon pentru arme de calibru mic, buncăre și depozite pentru echipamente. Întreaga bază va fi împrejmuită cu sârmă ghimpată. Zona aleasă este o câmpie aridă din sudul Gazei, presărată cu tufişuri și acoperită de resturi metalice provenite din bombardamentele anterioare. The Guardian a analizat imagini video ale locației, iar surse apropiate planificării au declarat că mai multe companii internaționale de construcții cu experiență în zone de război au fost deja prezentate locația.
Sprijin internațional și detalii operaționale
Guvernul Indoneziei s-a oferit să trimită până la 8.000 de soldați. Președintele Indoneziei a fost unul dintre cei patru lideri din Asia de Sud-Est prezenți la reuniunea inaugurală a Consiliului la Washington.
Consiliul de Securitate al ONU a autorizat înființarea ISF ca forță temporară în Gaza, cu misiunea de a asigura securitatea frontierelor și de a menține pacea, protejând civilii și instruind forțele de poliție palestiniene verificate.
Mai multe țări intenționează să trimită mii de soldați pentru ISF, care va începe operațiuni în zonele controlate de Israel, în absența dezarmării Hamas. Forța va fi condusă de un general american, cu un adjunct indonezian, începând din Rafah, unde Israelul a depopulat și demolat zone în timpul războiului. Obiectivele includ instruirea a 12.000 de polițiști și mobilizarea a 20.000 de soldați.
Hamas și provocările dezarmării
Hamas, temându-se de represaliile israeliene, a ezitat să predea armamentul, conform planului în 20 de puncte al lui Trump, care a condus la un armistițiu fragil în octombrie. Trump speră ca folosirea forței să nu fie necesară, deși gruparea a promis dezarmarea. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a avertizat că Hamas va fi dezarmat pașnic sau prin forță.
În Gaza, purtătorul de cuvânt al Hamas, Hazem Qassem, a subliniat că adevărata provocare a Consiliului pentru Pace constă în capacitatea de a obliga Israelul să respecte armistițiul, să își îndeplinească obligațiile și să inițieze reconstrucția reală.
Evenimentul de la Washington a avut aer de miting electoral, cu muzică din playlistul personal al lui Trump, incluzând Elvis Presley și Beach Boys, iar participanții au primit pălării roșii cu sigla Trump.
Hamas a anunțat că este gata să predea administrarea Gazei unui comitet de tehnocrați palestinieni susținut de SUA și condus de Ali Shaath, însă Israelul nu a permis intrarea grupului în enclave.
NiKolaI Mladenov, oficial bulgar în Consiliul pentru Pace, a precizat că 2.000 de palestinieni au depus cereri pentru a se alătura noii forțe de poliție palestiniene de tranziție. Secretarul de stat american Marco Rubio a subliniat: „Trebuie să facem acest lucru corect. Nu există un plan B pentru Gaza. Planul B înseamnă revenirea la război. Nimeni de aici nu dorește asta.”
Nicușor Dan, pus la punct de Secret Service la Consiliul pentru Pace - VIDEO
