BNS cere retragerea proiectului noii legi a salarizării: risc de inechități majore

Reprezentanții BNS susțin că, în forma actuală, documentul nu reprezintă o reformă, ci riscă să perpetueze și să accentueze dezechilibrele existente în sistemul public. Sindicaliștii invocă, totodată, lipsa unei evaluări obiective a posturilor și menținerea unui sistem opac de salarizare.

"Blocul Național Sindical (BNS), confederație sindicală reprezentativă la nivel național, solicită retragerea imediată a proiectului Legii salarizării în sectorul public. Considerăm că acesta este profund viciat conceptual, elaborat netransparent și incapabil să asigure echitate, predictibilitate sau sustenabilitate în sistemul public de salarizare. În forma actuală, proiectul nu reprezintă o reformă, ci o reproducere a dezechilibrelor existente, cu riscul de a le accentua și de a genera noi inechități structurale în întregul sector public. Lipsa unei evaluări obiective a posturilor și menținerea opacității sistemului. Reforma salarizării este necesară, însă modul în care aceasta este propusă riscă să perpetueze inechitățile existente", se arată într-un comunicat transmis joi presei.

Potrivit comunicatului, dezbaterea publică actuală se concentrează pe raporturi de putere între familii ocupaționale, în lipsa unei evaluări analitice obiective a posturilor în sectorul public, așa cum este recomandat de Banca Mondială.

"Sistemul actual de ierarhizare a posturilor este opac și inechitabil, fiind rezultatul consultărilor sporadice desfășurate în vederea adoptării Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și al intervențiilor ad-hoc în structura salarială pentru diferite categorii de posturi în ultimii cinci ani. Sistemul bazat pe posturi aplicat în sectorul public din România nu are la bază o metodologie analitică de evaluare a posturilor, iar cadrul non-analitic aplicat în 2017 a asigurat o consecvență limitată în ierarhizarea posturilor. Având în vedere accentul pus pe echitate în obiectivele de reformă stabilite de România în PNRR, se recomandă folosirea unei metodologii analitice de evaluare a posturilor pentru ajustarea sistemului de ierarhizare a posturilor din sectorul public", se arată în raportul Băncii Mondiale, consultantul Guvernului pentru evaluarea sistemului actual de salarizare.

În context, organizația menționează că decizia de a continua fără să existe o evaluare analitică reală reduce semnificativ calitatea reformei și golește de conținut exercițiul de consultanță realizat cu sprijin internațional.

"Lipsa datelor și a mecanismelor de control subminează reforma. Un sistem de salarizare corect și transparent nu poate fi construit fără date complete și actualizate privind încadrarea personalului, salariile efectiv plătite, beneficiile salariale și extrasalariale. În același timp, Banca Mondială semnalează deficiențe majore în mecanismele de monitorizare și coordonare instituțională, ceea ce limitează capacitatea statului de a implementa politici salariale coerente și bazate pe evidențe. În aceste condiții, persistă situații în care posturi comparabile ca valoare beneficiază de niveluri diferite de remunerare, ceea ce contravine principiului 'salariu egal pentru muncă egală", spun sindicaliștii.

Potrivit reprezentanților BNS, reforma salarizării este un demers complex, care nu poate fi realizat în absența unui dialog social autentic și constant.

Blocul Național Sindical atrage atenția că procesul de elaborare a proiectului a fost unul fragmentat și insuficient transparent, cu consultări ad-hoc și fără o implicare reală a partenerilor sociali. Acest aspect este confirmat și de Banca Mondială, care arată că procesul de consultare a fost unul 'stop-and-go', cu o comunicare preponderent reactivă și insuficient structurată.

"În timp ce un format regulat și clar pentru dialog social ar fi fost util încă de la începutul procesului de evaluare a posturilor (pentru a comunica principiile reformei, metodologia de evaluare a posturilor și pentru a clarifica etapele procesului și rezultatele preliminare), MMSS a optat pentru o abordare de tipul stop-and-go în consultarea partenerilor sociali, reușind doar parțial să mobilizeze reprezentanți-cheie într-un proces formal. Ca rezultat, comunicarea pe tema reformei și a progresului la nivel tehnic s-a făcut ad-hoc, preponderent reactiv. Discuțiile tehnice inițiate de MMSS cu alți omologi guvernamentali din ministerele-cheie au inclus uneori reprezentanți ai sindicatelor, evidențiind asimetrii în capacitatea ministerelor de a desfășura procesul la nivel tehnic și apoi de a comunica periodic cu sindicatele (...)", se mai arată în raportul Băncii Mondiale.

BNS atrage atenția că reforma nu poate fi concepută ignorând cadrul fiscal-bugetar existent, însă nici nu trebuie să fie limitată exclusiv de constrângerile pe termen scurt, în detrimentul coerenței sistemului.

În același timp, organizația susține că actuala arhitectură a grilelor salariale ridică probleme majore privind diferențele reduse între gradele profesionale, lipsa stimulentelor reale pentru promovare și riscul ca evoluția profesională să nu fie corelată cu creșterea veniturilor.

Raportul Băncii Mondiale confirmă existența unor niveluri ridicate de compresie salarială în mai multe categorii profesionale, ceea ce afectează ierarhizarea corectă a funcțiilor.

BNS își exprimă îngrijorarea față de mecanismul diferenței salariale tranzitorii, care poate conduce la situații în care promovarea profesională generează pierderi financiare. În plus, proiectul nu oferă clarificări privind situația de după anul 2031, ceea ce creează un nivel ridicat de incertitudine pentru salariați.

"Proiectul transferă o serie de elemente fundamentale ale sistemului de salarizare către acte normative subsecvente (hotărâri de guvern și alte reglementări), ceea ce reduce predictibilitatea și stabilitatea legislativă. O lege cu impact asupra întregului sector public trebuie să ofere garanții clare și predictibile chiar în cuprinsul său, nu să transfere elementele fundamentale ale salarizării către reglementări ulterioare. Având în vedere cele mai sus menționate, Blocul Național Sindical consideră că implementarea actualului proiect de lege, în forma promovată, ar putea genera costuri mult mai mari pentru România decât cele care ar putea fi pierdute din PNRR pentru nerespectarea Jalonului 420. Nu este cazul să bulversăm un întreg sistem cu o reglementare care nu rezolvă nici problemele de echitate, nici pe cele de opacitate - acestea fiind argumentele pentru care România și-a asumat prin PNRR reforma sistemului public de salarizare", se precizează în comunicat.

BNS consideră că acest proiect de lege este profund nefundamentat, netransparent și incapabil să asigure o reformă reală a salarizării în sectorul public.

"În forma actuală, implementarea sa ar produce noi dezechilibre și costuri sociale și instituționale semnificative, fără a rezolva problemele structurale deja recunoscute la nivel internațional", precizează BNS.

În acest context, organizația sindicală solicită Guvernului emiterea unor dispoziții ferme care să oblige instituțiile publice centrale și locale să comunice în mod transparent Ministerului Muncii pozițiile de încadrare pentru întregul personal bugetar, precum și salariile în plată și întreaga structură a acestora (sporuri, bonusuri, stimulente, indemnizații etc.) și crearea unor grupuri de lucru formate din reprezentanții Ministerului Muncii, ai Ministerului Finanțelor Publice, precum și ai instituțiilor publice și ai partenerilor sociali, care să asigure evaluarea situației actuale, precum și evaluarea posibilităților de reformă în vederea reproiectării noului sistem de salarizare.

Nu în ultimul rând, BNS cere reluarea demersurilor pentru stabilirea ierarhiei pozițiilor în sectorul public, plecând de la metode analitice, conform indicațiilor furnizate de Banca Mondială.

Blocul Național Sindical își reafirmă disponibilitatea pentru dialog, însă subliniază că o reformă de o asemenea amploare nu poate fi realizată fără transparență, rigoare tehnică și consens social real.