Scandal uriaș după discuțiile privind eliminarea normei de hrană pentru polițiști. Sindicatele avertizează: „Urmează demisii și haos în sistem”

Reacția vine după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că proiectul legii salarizării unitare urmărește „o salarizare adecvată, ca să nu mai trebuiască să dai normă de hrană adițional”.

Sindicaliștii spun că norma de hrană este un drept istoric

Reprezentanții FSNPPC susțin că norma de hrană nu reprezintă un spor acordat recent, ci un drept care există încă din perioada domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

„Norma de hrană nu este un „moft” recent sau un „bonus” pe care unii guvernanți îl pot da sau nu, după cum au chef, ci un drept istoric fundamental, strâns legat de statutul special al militarului și polițistului român, recunoscut de toate regimurile politice pe care le-a avut România”, a transmis federația într-un comunicat.

Sindicaliștii au prezentat și un istoric al acestui drept, explicând că încă din 1860 statul asigura „rația de hrană” pentru militari și polițiști, tocmai pentru că aceștia trebuiau să fie permanent disponibili pentru intervenții.

FSNPPC: Polițistul este permanent la dispoziția statului

Reprezentanții federației spun că norma de hrană compensează restricțiile și obligațiile speciale impuse polițiștilor prin lege.

Reprezentanții FSNPPC susțin că polițiștii pot fi chemați oricând la intervenții, inclusiv în timpul liber, iar programul acestora nu se limitează la opt ore pe zi. Sindicaliștii afirmă că norma de hrană reprezintă o formă de compensare pentru această disponibilitate permanentă și pentru restricțiile impuse de statutul profesional.

Aceștia mai precizează că polițiștii nu au dreptul la grevă, nu pot desfășura anumite activități private și trebuie să răspundă permanent solicitărilor operative.

Sindicatele avertizează că pot urma demisii

Federația avertizează că eliminarea normei de hrană ar putea avea efecte grave asupra sistemului.

„Ori de câte ori s-a umblat la drepturile salariale, logistice sau ,,de masă” ale polițiștilor (cum au fost tăierile aberante din 2010), rezultatul a fost o demotivare masivă a personalului, un val de demisii și o scădere dramatică a siguranței cetățeanului pe stradă”, au transmis sindicaliștii.

Totodată, aceștia susțin că eliminarea normei de hrană ar reprezenta „o jignire adusă oamenilor în uniformă și o vulnerabilizare directă a siguranței naționale”.

Proteste în mai multe sectoare bugetare

Nemulțumirile legate de proiectul noii legi a salarizării au generat proteste în mai multe sectoare din administrația publică.

Aproape 18.000 de angajați din sistemul Finanțelor au întrerupt activitatea joi, acesta fiind considerat cel mai mare protest din domeniu de după tăierile salariale din 2010. De asemenea, sunt anunțate blocaje în unitățile ANAF, în trezorerii și în vămi.

Proiectul legii salarizării ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Potrivit documentului, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar va fi de 1 la 8, iar valoarea de referință pentru anul 2027 este stabilită la 4.100 de lei.

Actul normativ trebuie adoptat până la finalul actualei sesiuni parlamentare pentru respectarea termenelor asumate prin PNRR.