După decizia recentă a instanței din Belgia, Ministerul Sănătății pregătește o ofensivă diplomatică și juridică pentru a limita impactul financiar asupra bugetului de stat. Secretarul de stat Alexandru Rogobete a confirmat că autoritățile române explorează toate căile de atac și de negociere disponibile.
Negocieri directe: Medicamente în loc de vaccinuri
Unul dintre cele mai plauzibile scenarii luate în calcul este transformarea obligației de plată într-un parteneriat pentru sănătate. Oficialul a precizat că, începând de săptămâna viitoare, va analiza posibilitatea de a propune gigantului farmaceutic furnizarea de medicamente inovative în locul dozelor de vaccin refuzate.
„Nu exclud acest scenariu de negociere”, a declarat Rogobete, subliniind intenția de a participa personal la discuțiile cu reprezentanții Pfizer pentru a identifica o soluție de tip „troc” care să aducă beneficii reale pacienților români.
Ministerul Finanțelor caută varianta cu cel mai mic impact bugetar
În paralel cu eforturile diplomatice, Ministerul Sănătății colaborează strâns cu Ministerul Finanțelor pentru a gestiona povara financiară impusă de tribunalul din Bruxelles. În perioada următoare, specialiștii în finanțe vor prezenta două sau trei scenarii de plată, scopul principal fiind eșalonarea sau reducerea sumei astfel încât presiunea pe bugetul de stat să fie minimă.
De asemenea, autoritățile analizează argumentele juridice care ar putea permite evitarea plății integrale, în cazul în care se vor găsi vicii de procedură sau clauze favorabile în contractul inițial.
Contextul procesului: O decizie executorie, dar atacabilă
Litigiul a pornit după ce România a refuzat să mai achiziționeze tranșele de vaccinuri anti-COVID contractate prin mecanismul european, invocând scăderea drastică a cererii în rândul populației. Pfizer a acționat statul român în judecată, iar prima instanță din Bruxelles a dat câștig de cauză companiei.
Tribunalul a stabilit că România este obligată să preia dozele și să achite contravaloarea acestora, estimată între 600 și 700 de milioane de euro. Deși decizia este executorie, aceasta nu este definitivă, oferind României dreptul de a o contesta în încercarea de a răsturna verdictul.
