Singurul sistem capabil să vâneze dronele. Soluția care ar putea proteja România după incidentul de la Galați

Generalul în rezervă Alexandru Grumaz arată că episodul demonstrează existența unei vulnerabilități operaționale importante, în condițiile în care drona a fost detectată, monitorizată și urmărită, însă nu a putut fi neutralizată înainte de impact.

Drona a fost văzută, dar nu a putut fi doborâtă

Potrivit expertului militar, incidentul de la Galați a demonstrat că România dispune de mijloace de detectare funcționale, însă întâmpină dificultăți atunci când trebuie să neutralizeze ținte de mici dimensiuni care zboară la altitudini foarte joase.

Deși radarele au identificat amenințarea, iar avioanele F-16 au fost ridicate de urgență și au primit autorizație de tragere, aparatul fără pilot a ajuns să lovească blocul înainte de a putea fi distrus.

Generalul consideră că situația scoate în evidență o problemă exact într-un moment în care NATO pregătește consolidarea Flancului Estic prin noi tehnologii destinate combaterii dronelor.

România a testat deja sistemul MEROPS

Alexandru Grumaz amintește că România a participat recent la testarea unui nou sistem de apărare bazat pe inteligență artificială.

„România a testat un nou sistem de apărare aeriană bazat pe inteligență artificială, în cadrul unor exerciții la Marea Neagră. În centrul testelor s-au aflat interceptoarele de drone Merops, dezvoltate de compania americană Project Eagle, fondată de fostul CEO Google Eric Schmidt.

Potrivit ministrului Apărării Radu Miruță, sistemul urma să fie operațional în România în câteva zile (testele au avut loc în aprilie 2026). Sistemele de contra-drone MEROPS sunt deja în serviciu în armatele Statelor Unite, Poloniei și Lituaniei. NATO pregătea o schimbare fundamentală a modului în care protejează Flancul Estic, din Finlanda până în România — un plan ce vizează crearea unei „zone tampon" tehnologizate, unde senzori, inteligența artificială și sisteme autonome să funcționeze integrat. Implementarea acestei linii nu înseamnă însă retragerea trupelor clasice, prezența fizică a militarilor rămânând vitală pentru descurajare. Incidentul de la Galați scoate în evidență tocmai lacuna operațională — România are sisteme de detecție funcționale (drona a fost urmărită radar și interceptoarele au decolat), dar nu a reușit doborârea țintei deasupra unei zone nepopulate.

Sistemul MEROPS anti-dronă cu AI, aflat în curs de operaționalizare, ar trebui să acopere exact acest tip de amenințare la altitudini joase. F-16-ul e construit să distrugă avioane de luptă și blindate, nu să vâneze drone lente cât un ”frigider” care zboară la 50 de metri deasupra blocurilor — iar dacă tragi și ratezi, racheta de un milion de dolari cade tot pe oraș”, a spus generalul în analiza sa pe blocul Adevărul.

Ce sisteme de apărare are România în prezent

Generalul subliniază că armata română dispune deja de mai multe categorii de echipamente destinate apărării aeriene.

Printre acestea se numără avioanele F-16, sistemele Patriot, lansatoarele HIMARS, rachetele sol-aer cu rază scurtă de acțiune și sistemele antiaeriene Gepard.

Cu toate acestea, cazul de la Galați arată că amenințările reprezentate de dronele mici și lente necesită instrumente specializate, diferite de cele concepute pentru interceptarea aeronavelor militare clasice.

Flancul Estic intră în centrul programelor americane antidrone

Generalul Grumaz amintește și declarațiile făcute la finalul anului trecut de generalul american Curtis King.

Potrivit acestuia, țările de pe Flancul Estic al NATO, inclusiv România, au devenit o prioritate pentru programele americane de combatere a dronelor.

În acest context, sistemele de tip MEROPS sunt privite drept una dintre soluțiile care ar putea întări apărarea împotriva amenințărilor similare celor observate în războiul din Ucraina.

Cum funcționează sistemul MEROPS

Spre deosebire de sistemele clasice de apărare aeriană, MEROPS nu utilizează rachete interceptoare convenționale.

Conceptul este diferit: arma care distruge ținta este, la rândul ei, o dronă.

După lansare, aceasta caută în mod autonom ținta folosind mai multe metode de identificare, inclusiv semnale radio, radar și semnătura termică.

În momentul în care se apropie la aproximativ un kilometru de obiectiv, inteligența artificială aflată la bord fixează ținta și declanșează o explozie controlată care duce la distrugerea acesteia.

Conform datelor prezentate de operatori, interceptorul poate depăși viteza de 290 de kilometri pe oră și poate urca până la aproximativ 5.000 de metri altitudine.

Costurile sunt incomparabil mai mici decât în cazul sistemelor clasice

Unul dintre argumentele principale în favoarea acestui tip de tehnologie este costul.

Potrivit informațiilor prezentate de oficiali militari americani, fiecare dronă interceptoare MEROPS costă sub 10.000 de dolari.

Odată cu creșterea producției, prețul ar putea coborî până în jurul valorii de 7.000 de dolari pe unitate.

Diferența este semnificativă comparativ cu sistemele tradiționale de apărare aeriană. O singură rachetă interceptoare utilizată de sistemul Patriot poate ajunge la aproximativ 4 milioane de dolari, iar procesul de producție este mult mai lent.

În paralel, Forțele Aeriene ale Statelor Unite au experimentat și alte soluții cu costuri reduse, inclusiv rachete ghidate cu laser montate pe avioane de luptă. Acestea au fost folosite anul trecut pentru interceptarea dronelor utilizate de rebelii houthi.

Incidentul care a reaprins dezbaterea

Discuțiile despre eficiența sistemelor antidrone au fost reaprinse după ce, în noaptea de vineri, o dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați.

Impactul a fost urmat de o explozie și de izbucnirea unui incendiu într-un apartament aflat la etajul 10 al imobilului.

În timpul incidentului au fost transmise mesaje RO-Alert pentru locuitorii din Galați, Brăila și Tulcea, în timp ce autoritățile au monitorizat evoluția situației și au intervenit pentru limitarea efectelor produse de explozie.