Noaptea de dinaintea sărbătorii (29 spre 30 noiembrie) este însă cea care concentrează o serie complexă de tradiții și superstiții populare, adesea cu rădăcini precreștine, asociată cu magia, ghicitul și protecția împotriva spiritelor malefice.
Noaptea Sfântului Andrei: Hotarul dintre lumea văzută și cea nevăzută
În folclorul românesc, noaptea de Sfântul Andrei este percepută ca fiind echivalentul local al Halloween-ului, marcând o perioadă în care hotarul dintre lumea materială și cea a spiritelor se subțiază. Este considerată o noapte propice pentru farmece, ghicit și, mai ales, pentru acțiunea malefică a strigoilor (spirite rele).
Protecția gospodăriei - tradiția usturoiului, cel care protejează de forțele malefice
Tradiția cea mai cunoscută este legată de protejarea casei și a membrilor familiei de forțele malefice.
Usturoiul apotropaic: Usturoiul este principalul element de apărare. Gospodinele ung cu usturoi tocurile ușilor și ferestrelor (și uneori chiar porțile) pentru a împiedica intrarea strigoilor.
Așezarea la icoane: Usturoiul utilizat în ritualuri este adesea împărțit între fete, sfințit la biserică și apoi păstrat lângă icoana Sfântului Andrei. Se crede că acest usturoi sfințit poate fi folosit ca leac împotriva bolilor pe parcursul întregului an.
Vasele întoarse: O superstiție răspândită cere ca toate vasele, cănile și oalele din casă să fie întoarse cu gura în jos. Se crede că acest gest le împiedică pe spiritele rele să se ascundă în ele sau să le folosească.
Interdicția muncii: În ziua de Sfântul Andrei nu se face niciun fel de treabă în gospodărie (tors, cusut, țesut), pentru a nu supăra spiritele și pentru a proteja casa și recoltele.
Prezicerea viitorului sau aflarea ursitului
Noaptea de 29 spre 30 noiembrie este considerată un moment ideal pentru fetele nemăritate de a-și ghici sau visa viitorul soț.
Turta Sărată și Visarea Ursitului: Fetele pregătesc o turtă foarte sărată (numită Turtă de Andrei sau Turta Mirilor) și mănâncă o jumătate din ea înainte de culcare. Cealaltă jumătate sau un fir de busuioc este pus sub pernă. Se spune că tânărul care le apare în vis aducându-le apă de băut va fi cel sortit.
Busuiocul și Descântecul: O altă metodă implică punerea unui fir de busuioc sau 41 de boabe de grâu sub pernă și rostirea unui descântec, cerând ca îngerul să le aducă în vis chipul celui sortit.
Măsurarea apei: Un ritual mai puțin comun implică măsurarea apei din nouă ceșcuțe într-o strachină și verificarea acesteia a doua zi. Rămășițele de apă prezic norocul la măritiș.
Oglinda și Lumânarea: În unele zone, fetele priveau la miezul nopții într-o oglindă, ținând o lumânare aprinsă, în speranța de a zări chipul viitorului soț.
Prezicerea belșugului și a vremii
Sărbătoarea nu vizează doar viața personală, ci și prosperitatea gospodăriei:
Grâul la încolțit: Acesta este cel mai popular obicei care prevestește norocul și prosperitatea. Grâul se pune la încolțit în ghivece sau vase (de obicei în seara de 29 noiembrie sau pe 30 noiembrie). Până la Anul Nou (sau Sfântul Vasile), membrii familiei urmăresc creșterea lui. Se crede că:
Cu cât grâul crește mai frumos, mai des și mai viguros, cu atât mai prosper și mai norocos va fi anul care vine pentru acea persoană sau familie.
Ritualul este văzut ca o modalitate de a prezice recolta și belșugul.
Prezicerea Vremii: Noaptea de Sfântul Andrei este folosită și pentru a prezice asprimea iernii:
Dacă în noaptea Sfântului Andrei cerul este senin, iarna va fi una blândă.
Dacă cerul este înnorat, ninge sau plouă, se așteaptă o iarnă grea, cu multă zăpadă.
Ziua Lupului
În tradiția populară, Sfântul Andrei este puternic asociat cu lupul (fiind numit uneori „Apostolul Lupilor” sau Sântandrei - cap de iarnă):
Se crede că în această noapte, lupii își schimbă comportamentul și devin mai periculoși, sau, în unele credințe, pot chiar vorbi cu grai omenesc.
Tradiția populară deținea rituri menite să protejeze turmele de oi de atacul lupilor, cerând protecția sfântului.
