Cea mai mare susținere a fost înregistrată de lista romilor, cu 18.880 de voturi, urmată de lista minorității germane, care a acumulat 17.845 de voturi. Pe următoarele poziții s-au clasat croații (1.255 voturi), slovacii (884), iar românii s-au oprit la 495.
În partea inferioară a clasamentului minorităților s-au situat rutenii (412 voturi), ucrainenii (360), slovenii (178), grecii (153), polonezii (138), armenii (112) și bulgarii, care au strâns doar 97 de voturi.
Niciuna dintre listele minorităților naționale nu a reușit să obțină vreun mandat în noul Parlament de la Budapesta, ceea ce înseamnă că în legislativul maghiar nu va exista reprezentare directă a acestor comunități.
Sistemul electoral din România
Spre deosebire de Ungaria, România dispune de un mecanism electoral care garantează reprezentarea minorităților naționale în Parlament. Constituția prevede că organizațiile cetățenilor aparținând minorităților care nu ating pragul necesar pentru intrarea prin metoda obișnuită pot primi câte un mandat de deputat, în condițiile legii electorale.
Legea nr. 208/2015 stabilește că o organizație a unei minorități naționale beneficiază de acest mandat dacă obține, la nivel național, un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din media voturilor valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat. Mandatul este acordat peste numărul total de deputați rezultat din norma standard de reprezentare.
