Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a comentat propunerea lansată de președintele francez, afirmând că orice proiect de cooperare în domeniul nuclear trebuie să fie acceptat de țările vecine și să nu genereze percepția unei amenințări. Mesajul a fost transmis pe canalul său de Telegram, fiind preluat ulterior de agenția TASS.
Zaharova a precizat că, în opinia Moscovei, nu doar tratatele internaționale precum Tratatul de Neproliferare sau rolul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică sunt relevante, ci și poziția statelor din regiune și din afara ei. În formularea sa, există un „dar” important: inițiativele trebuie să fie percepute ca fiind echilibrate și neamenințătoare.
„Există însă un 'dar' important: după cum am văzut, orice iniţiativă trebuie să fie acceptabilă pentru ţările vecine, care nu ar trebui să se simtă ameninţate de eventualii noi participanţi. Altfel… cred că toţi cei care urmăresc ştirile şi-au dat seama că, în această chestiune, nu doar Tratatul de Neproliferare şi Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică sunt importante, ci şi atitudinea ţărilor care se învecinează cu regiunea şi chiar dincolo de aceasta”, a scris Zaharova pe canalul său de Telegram.
Avertisment privind riscul de proliferare
Comentând subiectul într-o conferință de presă, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat asupra riscului ca proliferarea armelor nucleare să scape de sub control. Oficialul rus a reiterat că Rusia susține principiile neproliferării și se opune oricăror acțiuni care ar putea declanșa o cursă a înarmării nucleare.
Mesajul Moscovei se înscrie într-un discurs mai larg privind menținerea echilibrului strategic și evitarea extinderii capacităților nucleare în Europa.
Inițiativa Franței: descurajare extinsă și cooperare cu aliații
Propunerea vine din partea președintelui francez Emmanuel Macron, care a anunțat că mai multe state europene și-au exprimat interesul pentru o cooperare mai strânsă în domeniul descurajării nucleare.
Într-un discurs susținut la baza militară Île Longue, Macron a declarat că Franța își va consolida capacitățile de descurajare și va permite aliaților să participe la exerciții în acest domeniu. Potrivit declarațiilor sale, opt țări europene au acceptat să se implice în conceptul de „descurajare avansată”, printre care Germania, Regatul Unit, Polonia, Olanda, Belgia, Grecia, Suedia și Danemarca.
Aceste state ar urma să participe la componenta convențională a manevrelor și ar putea găzdui forțe aeriene strategice franceze, cu scopul declarat de a complica eventualele calcule ale unor adversari. NATO a salutat inițiativa.
Poziția României: deschidere pentru dialog, decizie la nivel instituțional
România se numără printre țările invitate la discuțiile privind această propunere. Ministrul de Externe Oana Țoiu a declarat la Varșovia că participarea la aceste consultări reflectă deschiderea pentru dialog în domeniul securității.
Ea a subliniat importanța principiului Articolului 5 din cadrul NATO, menționând că fiecare stat aliat contribuie la descurajarea colectivă prin propriile capacități militare. În același timp, a precizat că este vorba despre o etapă incipientă a discuțiilor, fără decizii finale adoptate.
Șefa diplomației române a explicat că orice eventual angajament ar trebui analizat la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, instituție prezidată de președinte, și că poziția oficială va reflecta un consens instituțional. Într-un interviu ulterior, ea a evitat să își exprime opinia personală privind oportunitatea aderării la eventuale acorduri de partajare nucleară, subliniind că astfel de decizii țin de competențele structurilor de securitate ale statului.
Un echilibru sensibil în Europa
Discuția despre extinderea cooperării nucleare europene se desfășoară pe fundalul tensiunilor de securitate din regiune. Pentru susținători, inițiativa reprezintă o consolidare a descurajării colective. Pentru critici, există riscul interpretării acesteia ca o escaladare strategică.
Reacția Moscovei indică faptul că subiectul este urmărit cu atenție și că orice schimbare în arhitectura de securitate europeană poate genera declarații ferme. În acest context, dialogul diplomatic și clarificarea pozițiilor rămân elemente centrale pentru menținerea stabilității regionale.
