România cumpără rachete de peste 600 de milioane de euro din Franța. Susținerea lui Macron, plătită cu un contract de milioane de euro

Acestă achiziție se va face cu banii împrumutați prin SAFE, după ce cumpărarea rachetelor a fost trecută în mod expres în programul de guvernare asumat de Ilie Bolojan.

Jocul făcut de reziști! Cum îndatorează țara pentru Franța?

Tandemul Ilie Bolojan-Nicușor Dan pare că și-a achitat nota de plată pentru susținere lui Emmanuel Macron în alegerile prezidențiale. Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Forțelor Armate şi al Veteranilor din Republica Franceză au semnat contractul privind achiziția sistemelor de rachete antiaeriene cu bătaie apropiată/rază foarte scurtă de acțiune, portabile – MANPAD MISTRAL. Prețul achiziției este de aproximativ 625 de milioane de euro, fără TVA, și include 231 de sisteme, 934 de rachete MISTRAL, servicii de instruire, muniții de antrenament, documentații, un simulator și suport logistic.

Achiziția se realizează în cadrul inițiativei „European Joint Acquisition of Mistral System”, coordonată de Franța, în care România este parte, alături de alte state europene precum Belgia, Cipru, Estonia și Ungaria.

Sistemele MANPAD (Man-Portable Air-Defence Systems) sunt arme antiaeriene ușoare, concepute pentru a proteja militarii și tehnica de pe câmpul de luptă, în fața atacurilor cu drone. Sistemele necesită utilizarea unui singur operator și pot fi foarte eficiente împotriva aeronavelor care zboară la înălțimi joase sau cu viteză mică. 4 companii din Statele Unite ale Americii, Israel, Marea Britanie și Franța puteau să producă acest tip de sistem. Armele sunt cumpărate cu bani din împrumutul luat de România de peste 16 miliarde de euro de la Comisia Europeană.

Achiziția acestor sisteme de rachete antiaeriene din Franța a fost inclusă și în programul de guvernare asumat de guvernul condus de Ilie Bolojan.

Bolojan și-a asumat prin programul de guvernare o creștere masivă a bugetului pentru apărare, până la 5% din PIB. Din această sumă, 3,5% ar urma să fie direcționați către cheltuieli de bază, iar 1,5% către investiții conexe, inclusiv dezvoltarea infrastructurii militare și a industriei naționale de apărare.