România ar putea deveni MONARHIE, dacă Theodor Paleologu ar fi președinte

Thursday, 24 October 2019, 00:07 Sursă: REALITATEA.NET

Theodor Paleologu, candidatul PMP la alegerile prezidenţiale, şi-a prezentat, miercuri, "varianta scurtă" a programului său de preşedinte, în care propune: Respect, Educaţie şi Performanţă.

Adaugă părerea ta

"Programul e structurat în jurul a 3 piloni, şi anume: Respect, Educaţie şi Performanţă. În pilonul 'Respect' intră o serie de teme precum reforma Constituţiei, (...) e vorba de o amplă dezbatere despre Constituţie, despre sistemul nostru politic. Apoi, tot în prima parte, vorbesc despre atribuţiile (...) preşedintelui, şi anume atribuţiile în materie de diplomaţie şi politică externă şi apărare, (...) vorbesc despre criza UE, despre viziunea privind UE, despre politica de securitate, despre toate aceste lucruri care ţin efectiv de ceea ce se numeşte în ştiinţa politică dimensiunea regaliană a preşedintelui.

Consider că educaţia este alfa şi omega. (...) Reforma reală în educaţie începe cu cadrele didactice, e vorba de schimbarea stilului de predare. Nu contest că celelalte aspecte sunt foarte importante, chestiuni care ţin de buget, de organizare, de infrastructură şcolară, (...) dar cred că trebuie să spunem care este rostul educaţiei, şi anume formarea de indivizi autonomi. Or, pentru a forma indivizi autonomi este nevoie de un anumit tip de predare. (...) O mare problemă în ţara noastră este lipsa de interes a elevilor, lipsa de interes a studenţilor, faptul că profesorii nu încurajează autonomia intelectuală, autonomia elevilor şi studenţilor. Or, pentru mine, asta este o chestiune absolut fundamentală, e nevoie de o schimbare radicală de perspectivă, nu încă o reformă a educaţiei printre zeci, sute de alte reforme şi reformiţe făcute în materie, pe care doar cineva care ştie ce e aia să predea ştie să o facă sau să o iniţieze mai exact ", a declarat Theodor Paleologu într-o conferinţă de presă.

Programul candidatului Paleologu vizează "reducerea numărului de parlamentari la 300 şi dezbatere publică privind tipul de parlament (monocameral sau bicameral) şi forma de guvernământ (republică sau monarhie)".