Cum a fost România divizată și distrusă de clasa politică. Documentar Realitatea PLUS

Peste 6 miliarde de euro din SAFE, direcționate către firme din Germania

Guvernul condus de Ilie Bolojan este acuzat că a direcționat peste 6 miliarde de euro din programul SAFE către firme din Germania. Companiile autohtone au fost sărite din schemă și sunt tot mai aproape de faliment. Aproape 200 de milioane de euro merg către compania Digi pentru un proiect privind securitatea cibernetică.

România a cheltuit în ultimii ani aproape 2,5% la sută din PIB pentru apărare, dar armele comandate și plătite nu au fost livrate niciodată. În această situație sunt tunurile armatei române care trebuiau să fie modificate de Rheinmetall pentru a doborâ dronele.

Scandalul SAFE și acuzațiile de trafic de influență

Scandalul privind contractele din SAFE a fost acoperit de criza politică și de acuzațiile de corupție din interiorul guvernului. Oana Gheorghiu este în vizorul procurorilor pentru un posibil trafic de influență pentru o companie germană, iar săptămâna viitoare urmează să ajungă în fața anchetatorilor.

Guvernul a căzut de o lună prin moțiune de cenzură, iar președintele nu a făcut nicio nominalizare pentru funcția de premier, chiar dacă a organizat o rundă de consultări formale cu partidele parlamentare. La un pas să ajungă premier este Eugen Tomac, care este consilier onorific al președintelui. Tomac este europarlamentar din partea PMP, iar partidul său nu a intrat în parlament la alegerile din 2024.

România, prinsă între crize politice, economice și sociale

Din cauza haosului politic, România trece prin mai multe crize suprapuse, după ce alegerile prezidențiale au fost anulate. Degringolada economică a fost accentuată de războaiele care au devastat lumea, iar criza socială s-a aprofundat din cauza sărăciei pe care Bolojan și gașca sa au impus-o poporului, a lipsei răspunsurilor despre anularea alegerilor prezidențiale și interzicerea lui Călin Georgescu.

Anularea alegerilor și interzicerea lui Călin Georgescu au slăbit relația României cu Statele Unite ale Americii. Chiar dacă Nicușor Dan a participat la summit-ul păcii organizat de Donald Trump și România a ajutat armata americană în războiul din Iran, relațiile diplomatice nu au fost reluate la capacitate maximă.

Pentru a repara relația cu partenerul strategic, administrația prezidențială a încheiat un contract de lobby în valoare de 565 de mii de dolari pe lună pentru a reface canalele diplomatice cu administrația de la Washington.

Noi măsuri de austeritate și efectele asupra populației

Între timp, guvernul ia noi măsuri pentru a impune austeritatea peste un popor tot mai sărăcit. Printre primele decizii luate de guvernul așa-zis pro-european au fost creșterea taxelor și în special a TVA, chiar dacă președintele s-a opus cu toate forțele.

Efectele dezastrului cauzat de guvernul Bolojan sunt vizibile în portofelele românilor. Produsul Intern Brut a înregistrat scăderi, inflația a urcat la peste 10.7%, iar mii de firme s-au închis doar de la începutul anului. Criza energetic, a costurilor de producție ridicate și instabilitatea geopolitică au mușcat cumplit din veniturile oamenilor. Mulți au ajuns să mănânce la suta de grame și taie tot mai multe produse de pe lista coșului zilnic.

Cele 3 trei agenții de rating de țară cataloghează România la perspectivă negativă, la un pas de faliment. Mai mult, criza politică prelungită a crescut riscul ca țara noastă să fie trecută la categoria junk.

Problemele cu PNRR și procesul cu Pfizer

La nivel guvernamental și al administrației prezidențiale nu există nicio strategie sau plan de țară. România a pierdut până acum aproape 500 de milioane de euro din PNRR, iar multe jaloane sunt greu de atins pentru a absorbi banii europeni care pot reporni motoarele economiei.

Mai mult, România a primit o lovitură uriașă în primăvara acestui an. Autoritățile au pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer și ar trebui să plătească peste 600 de milioane de euro.

Legea salarizării provoacă nemulțumiri

Chiar și așa, guvernul trimis acasă de parlament nu renunță la planul de falimentare a țării. Ministerul Muncii, condus de interimarul Dragoș Pîslaru, a propus o lege a salarizării care a scandalizat aproape toate categoriile profesionale. Veniturile demnitarilor ar urma să crească, în timp ce pentru mulți români se anunță tăieri. Proiectul pus în dezbatere publică nu poate să fie adoptat de guvernul demis și ar urma să fie asumat de parlamentari.

Prin urmare, guvernul Bolojan pare că a creat acest scandal public pentru a acoperi marile probleme ale țării. Dosarele de corupție din jurul executivului, eșecul privind apărarea țării, împărțirea miliardelor din SAFE pentru firmele de casă ale premierului și scăderea nivelului de trai al populației.

Incidentul cu drona și problemele din sistemul de apărare

Sistemul de apărare a țării este într-o situație critică. O dronă implicată în războiul din Ucraina a lovit un bloc din Galați, unde două persoane au fost rănite. Ministrul apărării dă vina pe greaua moștenire și pe lipsa investițiilor. Chiar și așa, nici acum nu pare să existe un plan concret pentru înzestrarea armatei cu echipamentele capabile să protejeze populația.

Oficialii statului par să nu mai aibă nici măcar un discurs comun. Spre exemplu, în scandalul dronei care a căzut la Galați, șeful statului și ministrul apărării s-au contrazis cu privire la modul în care aceasta a intrat în spațiul aerian românesc. În timp ce Nicușor Dan a spus că aparatul de zbor a fost lovit de apărarea ucraineană și și-a schimbat traiectoria, Radu Miruță a negat că ar deține astfel de informații.

Scandal la vârful armatei

În acest context fragil de securitate, un scandal fără precedent detonează conducerea armatei. Șeful Statului Major, generalul Gheorghiță Vlad este acuzat de procurorii DNA de de complicitate la uzurparea funcției, după ce ar fi ajutat-o pe fiica unui general să nu plătească taxa pentru studii la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport. Juriștii și comentatorii politici încadrează acest dosar la găinării, având în vedere faptul că ministrul apărării a făcut achiziții dubioase de miliarde de euro, iar conducerea armatei este anchetată în acest caz aparent lipsit de importanță. În acest dosar este implicat și Mihai Șomordolea.

Presa a relatat faptul că plecarea acestuia de la secretariatul CSAT și Departamentul Securității Naționale, la finalul lunii ianuarie 2026, a fost generată de dosarul instrumentat de DNA, deși generalul împlinise vârsta de pensionare.

SRI fără director și blocaje în instituțiile statului

În ciuda contextului geopolitic instabil, Serviciul Român de informații nu are director civil de aproape 3 ani. Șeful statului a anunțat că va face o nominalizare în prima parte a anului, fapt care nu s-a întâmplat.

Este bătălie și pentru alte funcții din stat. Coaliția care a condus până acum o lună România nu a făcut o propunere pentru funcția de Avocat al Poporului, chiar dacă mandatul Renatei Weber este încheiat legal de mai bine de 2 ani. În același timp, numirile făcute la Radioul și Televiziunea publică au fost desființate de către Curtea Constituțională pentru că PNL a luat abuziv locurile AUR în consiliile de administrație.

Controverse și în zona religioasă

Nici credința nu scapă de atacuri în acest context tensionat. Biserica Ortodoxă Română este lovită sistematic, după ce au apărut în spațiul public imagini compromițătoare cu mitropolitul Basarabiei. Scandalul a provocat un val de reacții și controverse și a condus la demisia din funcție a înaltului ierarh.

Eșec sportiv și noi controverse la FRF

România a trăit o nouă umilință pe plan sportiv sub conducerea lui Răzvan Burleanu la FRF. Tricolorii au ratat calificării la campionatul mondial din Statele Unite ale Americii, însă Burleanu- acuzat de legături cu generalul Florian Coldea și sttatul paralel, a organizat alegerile interne pentru un nou mandat chiar înainte de barajul cu Turcia pentru a putea evita răspunderea pentru eșecul naționalei mari.

Ilie Bolojan și furtuna perfectă

Așadar, numele lui Ilie Bolojan pare a fi sinonim cu furtuna perfectă ce a lovit națiunea într-un moment de cotitură pentru omenire. În lupta pentru putere dintre lideri, poporul este cel care pierde. Românii sunt din ce în ce mai sărăciți și umiliți de o clasă politică ce a împărțit națiunea în două tabere.