Documentul sfătuiește statele europene să evite orice fel de măsură care ar crește consumul de combustibil, ar limita comerțul cu produse petroliere sau ar descuraja producția rafinăriilor europene care procesează aceste produse.
Comisar UE: „Ne pregătim ca la criza din 2022!”
„Nu știm cât va dura această criză, nu știm cât de gravă va fi. Pregătim diferite oportunități și posibilități care seamănă cu cele pe care le-am folosit în cadrul crizei din 2022.
E foarte important de scos în evidență că nu va fi scurtă (n.r. criza carburanților) pentru că și dacă s-ar semna mâine pacea, tot ar exista consecințe. Pentru că infrastructura energetică din regiune a fost ruinată de război și este distrusă, în mod continuu, de război.
De la începutul războiului din Orientul Mijlociu, prețurile din UE au crescut 70% în ceea ce privește gazul, iar 60% în ceea ce privește petrolul. În termeni economici, după 30 de zile de conflict, s-au adăugat 14 miliarde de euro la factura Uniunii Europene pentru importurile de combustibili fosili.”, a declarat Dan Jorgensen, comisarul UE pentru Energie.
Scrisoarea comisarului Uniunii Europene pentru energie nu este singurul avertisment îngrijorător lansat recent. Directorul executiv al uneia dintre cele mai mari companii de petrol și gaze din lume a declarat că Europa s-ar putea confrunta cu o penurie de combustibili fosili cât de curând.
Șeful gigantului petrolier a declarat: „Asia de Sud a fost prima lovită. Apoi impactul s-a mutat în Asia de Sud-Est, Asia de Nord-Est și, ulterior, tot mai mult în Europa, pe măsură ce intrăm în aprilie.”
În acest context, acesta susține că statele Uniunii vor fi nevoite să raționalizeze combustibilul din această lună, dacă Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă. În unele țări europene, restricțiile au devenit deja realitate. În slovenia, persoanele fizice pot alimenta maxim 50 de litri de combustibil pe zi, iar persoanele juridice și fermierii au un plafon de 200 de litri.
„(n.r. Slovenii) încă își amintesc anul 2022, când prețurile au fost mari pentru o perioadă lungă de timp. Deci, țin de benzină cât pot, cumpără cât de multă își permit. ”, a anunțat Karel Lipnik, analist economic.
Armata slovenă a fost trimisă ca să aprovizioneze stațiile de benzină, pentru a ajuta distribuitorii. În același timp, guvernul a cerut comercianților să raporteze zilnic situația stocurilor. În paralel, criza carburanților se resimte sever în Asia, iar state precum Bangladesh sau India iau măsuri drastice pentru a atenua consecințele acesteia. Cele mai multe țări amână închiderea minelor pe cărbune, ba chiar unele cer ca cele rămase să funcționeze la capacitate maximă.
„Nu ni se mai livrează combustibil ca înainte. Nu există niciun fel de combustibil la această benzinărie, iar această situație există deja de o săptămână.”, a mărturisit Ruhul Amin, administrator al unei benzinării.
Pentru prima dată în 35 de ani, Coreea de Sud vine cu restricții publice de circulație, în contextul crizei mondiale a petrolului. Guvernul de la Seoul a anunțat că ia în calcul extinderea acestora, în cazul în care prețul barilului de petrol ajunge la 120, 130 de dolari.
Din moment ce unele părți ale lumii sunt deja nevoite să ia măsuri severe, iar războiul din Orient escaladează pe zi ce trece, Europa pare să se apropie tot mai mult de o nouă perioadă de restricții majore, asemenea pandemiei.
