Piața imobiliară se pregătește pentru o schimbare majoră de paradigmă începând cu luna mai 2026. Noile directive europene transformă certificatul de performanță energetică dintr-o simplă formalitate birocratică într-un document esențial, fără de care proprietățile riscă să rămână „blocate” în afara circuitului economic.
Noua scară de clasificare. De la „A” la „G”
Sistemul de evaluare trece printr-o recalibrare completă pentru a deveni mai intuitiv, adoptând modelul etichetelor de pe electrocasnice. Vechea scară (A+ până la H) dispare, făcând loc unei clasificări uniforme de la A la G.
Clasa A: Este rezervată exclusiv clădirilor cu emisii zero.
Clasa G: Va cuprinde aproximativ 15% din fondul locativ, reprezentând clădirile cu cea mai scăzută eficiență din țară.
Această schimbare de sistem are un impact imediat: multe dintre certificatele eliberate pe vechea metodologie nu vor mai fi recunoscute în cazul tranzacțiilor noi, chiar dacă teoretic sunt încă în termenul de valabilitate de 10 ani.
Tranzacții blocate și riscul unor amenzi usturătoare
Dacă plănuiți să vindeți sau să închiriați o locuință după mai 2026, trebuie să știți că noul certificat devine o condiție obligatorie la notar. Fără el, contractele nu pot fi autentificate, ceea ce poate duce la pierderea cumpărătorilor sau la întârzieri de luni de zile. Mai mult, nerespectarea noilor reguli atrage sancțiuni administrative care, în cazuri extreme, pot atinge pragul de 10.000 de euro.
Obligația nu vizează doar semnarea unor contracte noi. Veți avea nevoie de acest document actualizat și dacă doriți să reînnoiți un contract de închiriere existent sau dacă plănuiți o renovare majoră a imobilului.
Practic, documentul devine un plan de investiții
Dincolo de bifarea unei obligații legale, noul certificat capătă o utilitate practică sporită. Acesta nu se mai rezumă la un simplu scor, ci include un set de recomandări concrete pentru creșterea valorii locuinței.
Auditorii vor include soluții specifice, cum ar fi:
Modernizarea sistemelor de încălzire;
Soluții pentru izolarea termică a fațadelor;
Specificații pentru înlocuirea tâmplăriei exterioare.
Practic, documentul devine un ghid de renovare care îi ajută pe proprietari să înțeleagă exact ce îmbunătățiri sunt necesare pentru a reduce facturile la energie și a urca locuința într-o clasă energetică superioară.
Modele de implementare în Uniunea Europeană
Implementarea acestor standarde stricte nu este uniformă, dar mai multe state UE oferă deja indicii despre cum va arăta viitorul imobiliar sub noua directivă.
Franța (Sistemul DPE): Este unul dintre cele mai avansate modele. Începând cu 2023, proprietarii locuințelor din clasele energetice cele mai slabe (G) au primit interdicția de a mai crește chiria, iar din 2025, aceste locuințe nu mai pot fi scoase deloc pe piața de închiriere dacă nu sunt renovate pentru a atinge cel puțin clasa F, ulterior E.
Olanda: În sectorul de birouri, este deja obligatoriu ca orice spațiu să dețină cel puțin clasa energetică C. Clădirile care nu îndeplinesc acest standard nu mai pot fi utilizate legal, forțând proprietarii să investească masiv în panouri fotovoltaice și pompe de căldură.
Germania: Aici, certificatul energetic (Energieausweis) este de două tipuri: unul bazat pe consumul istoric și unul pe necesarul teoretic de energie. În contextul noii directive, Germania pune accent pe „pașaportul de renovare”, un document care însoțește certificatul și care oferă subvenții guvernamentale clienților care urmează întocmai pașii de modernizare recomandați de auditor.
Italia: Prin programul „Superbonus”, statul a încercat să accelereze saltul clădirilor cu cel puțin două clase energetice, legând direct facilitățile fiscale de performanța atestată prin noile certificate, anticipând astfel rigurozitatea cerută de mai 2026.
