Realitatea.net și Realitatea PLUS, Televiziunea poporului, au transmis LIVE TEXT și VIDEO declarațiile premierului:
Ilie Bolojan: As dori sa va prezint doua subiecte: pensionarea magistratilor si investiliile.
Asa cum stiti, avem o urgenta legata de clarificarea modului in care se pensioneaza magistratii din Romania. Rezolvarea problemei are cateva elemente importante: unul care tine de echitatea sociala. In conditiile in care aceste pensii sunt mult mai mari, apare o nedreptate sociala.
Se presupune ca atunci cand un om e la maturitatea varstei profesionale, peste 40-45 de ani, sa poata pune experienta in serviciul public.
Unul din fundamentele unui stat este sistemul de justitie. E foarte important sa avem un sistem de justitie independent.
Una din problemele majore e iesirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem in ultimii 3 ani, suntem in situatia in care 2/3 dintre magistrati ies la pensie la 47-49 de ani. E o varsta a maturitatii profesionale in orice domeniu. E o problema de calitate si de sustenabilitate in anul urmator. Nu mai exista oameni pe piata muncii. Avem o criza a fortei de munca pe care cei din privat o simt mai mult.
Propunerea vrea sa creasca varsta de pensionare.
Ani de zile, pensiile au fost mai mari decat salariile.
O a doua problema este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut doua etape aceste acumulări negative. Am avut ani, inainte de 2020, in care datorita formulei din lege, si anume ca pensia unui magistrat sa fie 80% din venitul brut, in fapt 80% din brut înseamnă mai mult decât venitul net.
Ani de zile, pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal si nu există nicaieri, in afara unor pensii private.
Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat „dar nu mai mult decât ultimul venit”. Ceea ce inseamna ca, in acești ani, pensiile au fost la nivelul ultimului salariu.
Suntem in situatia în care o pensie medie in sistemul de justitie este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net.
O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferentă foarte mare si nicaieri in sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
Alta problema pe care o avem in sistem: avem legi de salarizare care sunt neclare, interpretabile si care de multe ori au fost fortate in interpretarea lor.
A treia problema, dar care nu este rezolvata prin aceasta propunere, pentru ca trebuie gandita o lege de salarizare clara, care se poate face pana la toamna, avem legi de salarizare neclare.
Acesta situatie ne-a dus sa avem 20.000 de acțiuni in instante generate de oameni din sistemul de justitie pentru drepturi salariale, pe baza de discriminare. Pentru sporuri, pentru condiții vatamatoare de munca sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecatoresti.
Propunem cresterea varstei de pensionare la 65 de ani. Propunem si o crestere a vechimii dupa care te poti pensiona la 35 de ani.
Asta inseamnă ca un magistrat care lucrează de la început în sistem să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani.
În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate să existe deci această formulă. Sunt prevederi de natură să crească pensia de pensionare.
Azi avem o mică parte care au preferat să ramana in sistem si sa lucreze dupa varsta de pensionare. Dar vom avea întregul corp al magistraților în activitate și se va vedea prin calitatea actului de justitie.
Al doilea element: cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările UE. În afară de ușoare diferenta care sunt pot să spun ca varsta de pensionare este de 65 de ani in aproape toate tarile UE.
De asemenea, în ceea ce priveste pensia, majoritatea tarilor au un procent care se refera la valoarea salariilor incasate in ultimii ani de activitate, 4-5 ani. Din această medie, există calculcat procente. În unele țări avem sistem de plată total contributive.
În această situație, am facut o propunere care tine cont de acest principiu de bază de contributivitate, dar si de formulele din legistatia romaneasca si de deciziile CCR: propunerea este ca valoiarea pensiei să fie de maximum 70% din ultimul salariu net. O valoare care oricum este la nivel superior a situației din tarile UE.
Calculul efectiv se face raportându-se la veniturile brute. Un procent de 55% din venitul brut in ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultimul salariu net.
Aducem intr-o zona de normalitate, atat in ceea ce priveste varsta si pensia.
Urmeaza sa discutam, sa vedem daca sunt sugestii de modificări, astfel incât, saptămana viitoare, sa avem pachetul definitivat.
Propunerile sunt în măsură să respecte principiile care tin de legislatie. Au fost analizate deciziile CCR in asa fel incat aceste propuneri sa indeplineasca aceste decizii.
Intrebari: A fost inregistrata demisia lui Anastasiu?
Bolojan: Ieri a fost inregistrata. A parcurs procedura obisnuita. Azi mi s-a adus documentul pentru semnare pentru a pleca la Administratia Prezidentiala in vederea inchiderii acestei proceduri.
___________
Săptămâna trecută, vicepremierul Tanczos Barna afirma că reforma pensiilor speciale va fi inclusă cel mai probabil în al treilea pachet de măsuri fiscale, menționând că vârsta de pensionare va crește pentru cei care beneficiază de aceste venituri și pensia nu trebuie să fie mai mare decât salariul.
Întrebat dacă reforma pensiilor speciale va presupune în special creșterea vârstei de pensionare, vicepremierul a spus la RFI: "Absolut și cât mai repede, imediat, nu într-un orizont de 20 și ceva de ani sau 15 ani sau nu știu câți ani. Deci, aceea nu este o reformă serioasă".
"Eu pot să fiu de acord cu cei care spun că e nevoie de pensii speciale, pentru că în Europa, în toate țările civilizate, acolo unde pe perioada activității din domeniul respectiv ai foarte multe restricții, acolo trebuie să ai și o compensare a acestui lucru. Cei din Justiție, cei din Ministerul Public au foarte multe restricții, nu pot face altceva, trebuie să se concentreze doar pe activitatea respectivă. Au o reglementare foarte, foarte strictă în ceea ce privește conduita.
Și comisarii europeni au pensii speciale, și europarlamentarii, și cei din administrația de la Bruxelles, și cei din Justiție, poliție, armată din toate celelalte țări. Trebuie să fie proporționale, în relație directă cu gradul de suportabilitate din partea societății", a adăugat vicepremierul.
