Tradițiile și obiceiurile vechi de sute de ani fac parte din identitatea acestui popor, iar românii le păstrează și astăzi. Fără doar și poate cele mai multe și mai frumoase datini sunt cele din Ajunul Anului Nou. În această zi magică, aflată la cumpăna dintre anul nou și anul cel vechi, în majoritatea zonelor țării copiii și tinerii umblă cu plugușorul, capra, ursul sau mascații.
Plugușorul
În satele din mai multe zone ale țării, în dimineața zilei de 31 decembrie, cete de copii umblă din poartă în poartă cu plugușorul, un obicei străvechi care invocă prosperitatea și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. Bătrânii spun că cei care nu primesc cetele de urători vor avea parte doar de necazuri și sărăcie în anul care vine.
De sute de ani, în Moldova, cete de flăcăi pleacă în seara de Ajunul Anului Nou cu Plugul, un obicei agrar străvechi inspirat dintr-o practică primitivă, care între timp s-a transformat într-o urare obișnuită de rodnicie a pământului, dar și de prosperitatea a gospodarilor.
Conform tradiției, plugușorul este însoțit sunete de clopoței, de strigături, dar și de pocnete de bici. Cu timpul, adevăratul plug tras de boi, a fost înlocuit de un plug miniatural, mai ușor de purtat sau de buhaiul care imită mugetul boilor.
Mersul cu Buhaiul
O tradiție păstrată de sute de ani în satele românești este mersul cu Buhaiul. Acesta se practică în ajunul Anului Nou, între asfințit și miezul nopții. Buhaiul este o bărbânță (putină) cu unul dintre capete acoperit de o bucată de piele de oaie foarte bine întinsă, din centrul căreia atârnă o slimnă (coamă) din păr de cal, care produce un sunet grav, ciudat și nemuzical, ce amintește de mugetul unui taur.
În general, buhaiul este împodobit cu coarne de berbec învelite în hârtie colorată și ciucuri.
Jocul Caprei
Jocul Caprei este un alt obicei străvechi păstrat și astăzi de români. Potrivit tradițiilor românești, mersul cu Capra, cât și primirea urătorilor în fiecare casă de creștini aduc noroc și belșug în gospodărie.
Mult timp, Jocul Caprei a fost considerat de către agricultori o chemare a forței divine pentru atragerea roadelor bogate. În vechime, capra a fost asociată cultului fertilității însă actualul ritual al Jocului Caprei simbolizează înmormântarea anului vechi și renașterea anului nou.
Capra este construită dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de capră, care este învelit cu hârtie sau material textil peste care se pune lână. De obicei, cel care joacă capra este acoperit cu un covor țesut împodobit cu diverse podoabe strălucitoare.
Jocul Ursului
Umblatul cu Ursul este un obicei practicat în Ajunul Anului Nou de către tinerii din Moldova. Tradiția spune că la originea acestui obicei s-ar afla un cult traco-getic.
La acest ritual de obicei, iau parte mai mulți tineri, care întruchipează diverse personaje. Unul dintre ei poartă pe cap și umeri blana unui animal, care uneori este împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Altul joacă rolul ursarului, în timp ce ceata de urători este însoțită de muzicanți.
În ritmul tobelor și a fluerului, ursul imită pașii legănați și sacadați ai animalului, izbind puternic pământul cu tălpile. Acest obicei simbolizează purificarea și fertilizarea solului în noul an.
Jocul Măștilor
Tot în ultima zi a anului, în satele românești este păstrat Jocul Mascaților. Acesta este practicat imediat după lăsarea întunericului de cete de tineri, deghizați în babe și moși, care umblă din casă în casă, jucând, cântând, recitând și făcând gazdelor urări de sănătate, spor și belșug în noul an.
