Magistrații prezenți la întâlnire sunt:
- Daniel Ungureanu, procuror Parchet Curtea de Apel Ploiesti
- Liviu Carneci, judecator Tribunal Covasna
- Diriuș Laura, procuror in cadrul parchetului de pe langa Judecătoria sector 1 Bucuresti
- Mihai Cătălin Constantin, judecator curtea de apel ploiesti
- Andrei Soare judecator
- Bartic Marius Cătălin, pensionat, procuror DNA
- Dragoș Călin, judecător CAB
- Alin Botnar, judecator Tribunalul București
- Alexandru Oancea, procuror la judecatoria Gherla, demisionar
- Bogdan Pârlog, procuror militar
- Cristian Anghel, pensionat, procuror CAB, fost procuror DNA
Nicușor Dan: Am avut de asemenea foarte multe materiale de la dumneavoastră pe care le-am primit, le-am parcurs, putem să începem. Cred că ar fi bine să prezentați foarte scurt și după aceea să dăm cuvântul fiecăruia dintre dumneavoastră. Cine începe?
Magistrat: Este foarte important, mulțumesc pentru deschidere, faptul că acceptați aceasta, este foarte important ca aspecte care constituie de fapt regrese ale sistemului judiciar și care derivă din legile care au fost adoptate din 2022 să fie cunoscute de întreaga opinie publică. Sunt chestiuni pe care trei asociații foarte mari de judecători și procurori le-au indicat încă din 2022. Noi am spus că în situația în care aceste legi vor fi adoptate se va ajunge la astfel de deficiențe. Credem că, independent de situațiile particulare pe care mulți dintre colegii noștri le-au prezentat, singura soluție importantă pentru a putea remedia cumva aceste subiecte este o modificare rapidă a legilor justiției, mai ales că toate aceste chestiuni sunt strâns legate de aspecte pe care diverse organisme internaționale le-au dezvoltat cu privire la aceste legi ale justiției.
Spre exemplu, Comisia de la Veneția a cerut în două avize consultative revenirea competențelor de urmărire penală referitor la magistrați la Direcția Națională Anticorupție. Apoi este OSCE, România dorește să fie parte a acestei organizații internaționale, și în niște rapoarte de parcurs această organizație a criticat lipsa examenelor meritocratice de promovare atât pentru funcții de execuție, cât și pentru funcții de conducere în întreg sistemul judiciar, îndeosebi la Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, aceeași organizație a cerut ca în justiție să existe posibilitatea ca judecătorii și procurorii să devină avertizori de integritate. Adică sunt aspecte care ar trebui să fie reglementate legal.
Mai departe, Comisia de la Veneția a trimis un aviz urgent pentru că legile justiției din 2022 au fost votate și adoptate înainte de publicarea acestui aviz. Comisia nu a putut efectua o analiză pe toate aspectele pe care le-au dezvoltat aceste legi, era și imposibil, pentru că legile sunt voluminoase, sunt multe aspecte, corelații care foarte bine se văd în timp, în momentul aplicării lor. Deci Comisia de la Veneția a cerut, spre exemplu, reintroducerea examenelor meritocratice pentru vicepreședinții instanțelor sau pentru procurorii șefi adjuncți ai parchetelor. De asemenea, a cerut un mandat mai mare, mai lung, pentru procurorul general, pentru funcțiile înalte din sistem. A cerut, de asemenea, consolidarea garanțiilor în cazul în care Procurorul General de la Parchetul de lângă Înalta Curte infirmă motivat toate măsurile și soluțiile adoptate de către ceilalți procurori.
Sigur, sunt aspecte care au fost discutate clar de către Comisia de la Veneția. Acestea fac legătura cu atribuțiile foarte mari pe care președinții de instanțe le-au căpătat prin legile justiției din 2022; spre exemplu, prezența unor președinți de instanță în comisiile de evaluare ale judecătorilor este criticată frecvent de Comisia de la Veneția și sunt rapoarte, avize, în care astfel de situații sunt deja prezentate și analizate.
Totodată, există mai recent, după ce legile justiției au intrat în vigoare, recomandări ale biroului OSCE pentru instituții democratice și drepturile omului privind independența sistemului și răspunderea magistraților, recomandările de la Varșovia care au înlocuit recomandările de la Kiev și care afirmă clar niște aspecte pe care dumneavoastră le vedeți acum în opinia publică, dar pe care sistemul judiciar le solicită încă din 2022 prin cele trei asociații.
Spre exemplu, se prevede în aceste recomandări ca transferul judecătorilor între instanțe ar trebui efectuat printr‑un proces în care sunt stabilite în mod explicit criteriile de transfer și în care organisme responsabile cu luarea deciziilor oferă o justificare clară și întemeiată pentru transfer sau pentru refuz, ca delegările și detașările judecătorilor la alte instanțe sau instituții să se facă pe o perioadă limitată, dar nu mai mult de 6 luni și în niciun caz ani de zile. Există o practică în România care nu poate fi negată.
De asemenea, mutarea între secții a unui judecător ar trebui efectuată numai cu acordul scris al judecătorului respectiv. Deci sunt aspecte care sunt deja cuprinse în reglementări internaționale, România este un stat de drept, este un stat membru al Consiliului Europei, membru al Uniunii Europene, articolele 2 și 19 din Tratatul Uniunii Europene sunt aplicabile în România și Curtea de Justiție Europeană a dezvoltat o jurisprudență solidă în ultima perioadă, inclusiv în hotărâri cu privire la România. Spre exemplu, în hotărârea publicată la 10 mai 2023 s‑a reținut, cu referire explicită la Comisia Europeană și la rapoartele sale, că există exemple care arată că prerogativele Inspecției Judiciare au fost utilizate în multe rânduri în scopul controlului politic al activității judiciare.
Deci, ca atare, există un fond solid de argumente pentru a încerca modificări legislative. Din păcate, în niciun fel de profesie nu există posibilitatea de a reglementa doar intern aceste lucruri, ci trebuie o intervenție exterioară, iar cel mai îndreptățit este Parlamentul României, care se bucură de legitimitate de alegerea cetățenilor români, deci, ca atare, există un for, aceste reglementări trebuie puse în discuție, trebuie acceptată necesitatea modificării legilor justiției.
