Alianța Nord-Atlantică analizează modificarea regulilor de angajare pe flancul estic, în contextul tot mai frecventelor incursiuni aeriene din partea Federației Ruse. Potrivit The Times, NATO ia în calcul coborârea pragului de reacție în fața violărilor spațiului aerian, inclusiv posibilitatea de a autoriza doborârea avioanelor rusești care penetrează teritoriul țărilor membre.
În ultimele săptămâni, o serie de incidente – de la drone suspecte observate în apropierea bazelor militare și aeroporturilor din nordul Europei, până la zboruri provocatoare efectuate de avioane de luptă rusești – au determinat o reevaluare urgentă a posturii defensive a NATO în regiunea Mării Baltice.
Pe 19 septembrie, trei avioane MiG-31 au pătruns în spațiul aerian al Estoniei, incident care a durat 12 minute și a determinat Tallinnul să invoce Articolul 4 al Tratatului NATO. Pe 26 septembrie, aviația maghiară a interceptat cinci aeronave rusești deasupra Mării Baltice. În paralel, au fost raportate activități aeriene neidentificate în Polonia, România, dar și în Danemarca, Lituania, Suedia și Norvegia.
Schimbare: de la „poliție aeriană” la „apărare aeriană”
Președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, a fost printre primii lideri care au cerut o schimbare de strategie: trecerea de la actuala misiune de poliție aeriană – în esență, o prezență disuasivă – la un sistem funcțional de apărare antiaeriană, capabil să răspundă rapid și letal în caz de amenințări concrete.
O astfel de tranziție ar presupune nu doar suplimentarea capacităților NATO din regiune cu sisteme de apărare antiaeriană moderne, ci și relaxarea regulilor actuale privind deschiderea focului. În prezent, avioanele NATO se limitează, de cele mai multe ori, la escortarea aeronavelor rusești în afara spațiului aliat, atât timp cât acestea nu prezintă o amenințare militară directă.
Admiralul italian Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO, a confirmat că scenariul este „pe masa discuțiilor”, dar a precizat că nu a fost luată încă o decizie: „Incidentele sunt recente, încă se investighează, iar atribuirea clară a responsabilității este esențială înainte de orice pas.”
O linie fină între descurajare și escaladare
Oficiali din mai multe state membre și-au exprimat rezervele privind posibilitatea unei reacții disproporționate, care ar putea transforma provocările aeriene ale Rusiei într-un pretext pentru escaladare. Totuși, retorica alianței s-a radicalizat vizibil în ultima perioadă.
După ce președintele american Donald Trump a afirmat că este necesar „să fie doborâte” aeronavele rusești care încalcă spațiul aliat, secretarul general al NATO, Mark Rutte a susținut ideea ca măsură de ultimă instanță, subliniind că „o asemenea reacție ar putea fi adecvată, dacă situația o impune.”
Între timp, diplomați din Marea Britanie, Franța și Germania au avut o întrevedere oficială la Moscova cu reprezentanți ai guvernului rus, unde ar fi transmis că avertismentele NATO nu sunt simple declarații politice, ci reflectă o determinare reală de a proteja spațiul aliat.
Polonia vrea libertate de acțiune extinsă
Pe fondul divergențelor tot mai vizibile din interiorul NATO în ceea ce privește răspunsul adecvat la provocările aeriene ruse, Polonia face un pas înainte și ia în considerare o decizie unilaterală: autorizarea doborârii de drone sau avioane rusești care pătrund în spațiul aerian deasupra Ucrainei sau Belarusului, în proximitatea granițelor sale.
Această decizie reflectă temerile țărilor de pe linia de contact cu Rusia, care consideră că reacția actuală a alianței nu este suficient de fermă. Pe măsură ce incursiunile aeriene continuă, presiunea asupra NATO de a-și redefini politica de răspuns devine tot mai mare.
