Guvernul a aprobat proiectul de lege conform căruia persoanele care au primit condamnări definitive și se sustrag executării pedepsei vor primi până la trei ani suplimentari de închisoare, a anunțat, joi, ministrul Justiției, Alina Gorghiu. Potrivit ministrului, proiectul de lege care modifică și completează Codul Penal va intra în procedură de urgență în circuitul legislativ.
"Sperăm că prin acest proiect să descurajăm fugarii", a afirmat ministrul Justiției la finalul ședinței de Guvern de joi.
Alina Gorghiu a precizat, în context, că instituțiile cu atribuții în domeniu "nu sunt pasive" la problema fugarilor: "Știm că este o temă sensibilă, care generează o stare de nemulțumire în societate, pe care ne dorim să o rezolvăm definitiv".
Ministrul Justiției a oferit și câteva date de ordin numeric privind situația persoanelor care au primit în ultimii ani condamnări definitive, dar care se sustrag executării pedepsei. Aflăm astfel că din anul 2020 și până în prezent au fost aduse în România 2.607 persoane, față de care a fost dispusă urmărirea internațională. Dintre acestea, 2.547 au fost aduse în baza mandatelor europene de arestare, iar restul prin procedura extrădării.
În acest an au fost aduse în țară 621 de persoane, dintre care 17 în baza extrădării și 604 în baza mandatului european de arestare. În prezent, 1.845 de persoane extrădate sau predate execută pedepse privative de libertate în penitenciarele din România, reprezentând 7,82% din numărul total al persoanelor aflate în sistemul penitenciar.
Totodată, dintre cele 1.845 de persoane din penitenciarele românești care s-au sustras executării pedepsei plecând din țară, 880 au fost aduse în țară având în vedere garanțiile oferite de Ministerul Justiției, prin ANP, cu privire la condițiile de detenție care vor fi asigurate.
"Instanțele atunci când judecă solicitările de extrădare sau mandatul european de arestare, în diverse state, solicită ANP, prin Ministerul Justiției, să arătăm care sunt condițiile din penitenciarele românești. (...) În 2020, ANP a luat decizia extinderii spațiului minim garantat de 3 metri pătrați la toate regimurile de executare, că vorbim de deschis, închis, maximă siguranță, pentru toate persoanele care urmează să fie predate în România în procesul de cooperare judiciară internațională", a indicat ministrul Justiției.
Gorghiu a adăugat că în relația cu state precum Germania, Marea Britanie sau Suedia nu se mai înregistrează niciun refuz de predare. În schimb, spune ea, au fost inițiate demersuri privind tratatele de extrădare cu state din afara UE, precum Canada sau Mexic.
"De asemenea, în perspectivă, avem în vedere încheierea de tratate bilaterale cu un număr de 13 țări, fiind prezentată Guvernului această situație", a arătat ministrul.
Alina Gorghiu a mai precizat că în prezent Ministerul Justiției are două posturi de magistrați de legătură în Italia și în Franța, dar dorește să creeze încă un post în Marea Britanie și unul în Germania. Acești magistrați țin legătura între Ministerul Justiției și jurisdicția unde se analizează cererile de extrădare.
"Am demarat proceduri interne pentru a identifica un post de execuție pe care să-l alocăm unui magistrat de legătură pentru Marea Britanie - sunt cei mai mulți fugari pe care i-am adus înapoi în țară, din Marea Britanie - și l-am informat pe premier că îmi doresc suportul pentru încă o poziție de magistrat de legătură pentru Germania, pentru că Germania este de asemenea al doilea stat, după Marea Britanie, din care aducem cel mai mare număr de fugari în țară", a transmis Gorghiu.
