Cum s-a întâmplat incidentul cu drona?
Luni, 15 septembrie, ministrul a explicat, într-o declarație televizată, că piloții români de F-16 au urmărit drona timp de aproximativ 50 de minute. „Raportul misiunii și pilotul care a condus formația confirmă clar: e o dronă rusească folosită împotriva Ucrainei. Ucrainenii nu au astfel de aparate. Ce voiau? Să facem o poză cu eticheta? Este tipicul Rusiei să nege evidențele”, a declarat Moșteanu.
El a mai precizat că piloții aveau autorizarea să deschidă focul, dar au evaluat riscurile și au decis să nu acționeze pentru a evita pagube colaterale. Diferențele tehnice dintre avioane și dronă au făcut ca contactul vizual să fie intermitent, ceea ce ar fi complicat o eventuală doborâre.
Cadrul legal pentru doborârea dronelor
Ministrul a subliniat că discuțiile despre lipsa unui cadru legal sunt nefondate.
„Vreau să mai clarific o dată cadrul legal, pentru că sunt multe fake-news-uri: pe 4 iulie, la 10 zile după ce am devenit ministru, am semnat ordinul de ministru prin care am stabilit că aprobarea doborârii dronelor este dată de comandantul militar al operațiunii. Scrie acolo că comanda aprobarea pentru a doborî drone e la comandantul operațiunii. Au luat decizia corectă, am încredere în maturitatea piloților și a comandantului lor de misiune”, a mai spus el.
Replica ironică a Rusiei
După ce MAE a convocat ambasadorul rus și a transmis un protest oficial pentru „actul inacceptabil și iresponsabil”, Moscova a publicat pe Facebook o postare ironică:
„Pe 13 septembrie, Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spațiul aerian al țării și s-a grăbit să anunțe că ar fi vorba de o dronă rusească”.
Ministrul Moșteanu a respins categoric insinuările, reiterând că documentele oficiale și confirmările piloților demonstrează originea dronei.
