Un an mai târziu, în ianuarie 2020, guvernul Orban renunța la firma chineză pentru reactorele 3 și 4. În compensație, câteva luni mai târziu era anunțat un Acord de cooperare interguvernamentală România - Statele Unite. Era vorba despre o investiție de 8 miliarde de dolari, exact cifra discutată și cu autoritățile chineze.
În octombrie 2020, Adrian Zuckerman, fostul ambasador SUA la București, anunța oficial că ministrul Energiei de atunci, Virgil Popescu, a semnat un memorandum cu o bancă americană pentru finanțarea reactoarelor de la Cernavodă.
În 2022, premierul Nicolae Ciucă anunța că cele două reactoare de la Cernavodă vor fi construite până în 2030, iar prima tranșă din împrumut urma să vină până în 2025.
Astăzi, la cârma țării sunt alții, dar laudele și promisiunile sunt aceleași: România va primi bani de la o bancă americană pentru marile proiecte strategice, inclusiv din domeniul energiei nucleare. Asta, după ce în urmă cu doi ani autoritățile de la București anunțau că au semnat un memorandum cu Italia pentru dezvoltarea reactoarele de la Cernavodă.