Litigiu internațional pe contractele de înarmare: Firma italiană care pune sub semnul întrebării transparența MApN în programul SAFE

Programul de înarmare SAFE, prin care România a obținut o alocare de peste 16 miliarde de euro, a devenit centrul unui scandal internațional de proporții. Gigantul italian Beretta a lansat un atac dur la adresa autorităților române, reclamând faptul că, deși cadrul legal este în vigoare de aproape un an, Ministerul Apărării Naționale nu a inițiat nicio procedură competitivă formală. Compania italiană susține că această „tăcere procedurală” contravine atât ordonanțelor interne, cât și regulamentelor Uniunii Europene, care impun transparență totală în utilizarea fondurilor comunitare pentru apărare.

Un an de incertitudine și nereguli procedurale

Conform cronologiei prezentate de reprezentanții Beretta, regulamentul european SAFE a intrat în vigoare la finalul lunii mai 2025, fiind urmat de legislația națională specifică în noiembrie același anul. Cu toate acestea, de la adoptarea OUG 62/2025, compania italiană afirmă că nu a mai primit nicio comunicare oficială din partea autorităților de la București. Mai grav, Beretta avertizează că propunerea sa tehnică a fost elaborată în absența cerințelor finale, ceea ce face imposibilă o evaluare corectă. Continuarea procesului de achiziție în aceste condiții ar încălca, în opinia producătorului european, principiile egalității de tratament și ale proporționalității, obligatorii pentru acest instrument de finanțare.

Propunerea italiană pentru suveranitatea industrială a României

Beretta își fundamentează candidatura pe respectarea integrală a standardelor NATO și a criteriilor de eligibilitate SAFE, care limitează componentele non-UE la maximum 35%. Compania propune un parteneriat strategic ce vizează producția locală imediată în România a întregii game de armament, de la puști de asalt la lansatoare de grenade. Planul include un transfer tehnologic complet și documentație tehnică fără dependență de licențe străine, asigurând României o capacitate de întreținere autonomă. Această abordare ar urma să genereze nu doar securitate militară, ci și beneficii economice prin crearea de locuri de muncă și dezvoltarea industriei naționale de apărare.

Dilema autonomiei strategice: Modelul european versus cel american

O miza centrală a scandalului o reprezintă posibila intrare în scenă a companiei americane SIG Sauer. Beretta atrage atenția că o propunere venită din afara spațiului comunitar ridică probleme structurale majore în raport cu obiectivele SAFE. Criticile vizează controlul exercitat de țări terțe și, mai ales, regimul ITAR (International Traffic in Arms Regulations), care ar putea limita libertatea României de a modifica sau exporta echipamentele fără acordul Washingtonului. Italienii invocă precedentul Germaniei, unde cerințele de autonomie strategică au dus la retragerea producătorilor care nu puteau garanta produse „ITAR-free”, subliniind că resursele financiare ale UE trebuie să servească, în primul rând, consolidării bazei industriale europene.

Riscuri politice și presiuni la București

Contextul politic intern adaugă un strat suplimentar de complexitate acestui dosar. În timp ce Beretta cere publicarea specificațiilor tehnice complete și relansarea competiției, guvernul condus de Ilie Bolojan se confruntă cu critici dure din interiorul taberei liberale. Solicitările pentru demisia premierului, pe fondul acuzațiilor de eșec în gestionarea alianțelor politice, se suprapun peste această criză de imagine externă. În paralel, reacțiile internaționale, precum cele ale lui Donald Trump față de declarațiile cancelarului german Friedrich Merz, subliniază instabilitatea geopolitică în care România trebuie să își decidă viitorul arsenal de infanterie. Beretta rămâne fermă în solicitarea sa către autoritățile române și Comisia Europeană, cerând condiții egale de competiție înainte de luarea unei decizii finale care ar putea marca direcția apărării naționale pentru următoarele decenii.