Conform statisticii oficiale, principala cauză a scăderii numărului de locuitori l-a reprezentat sporul natural negativ (diferența dintre numărul născuților-vii și al decedaților), de minus 101.800 de persoane.
La 1 ianuarie 2025, populația rezidentă din mediul urban a fost de 9,768 milioane de persoane, în scădere cu 1,3% față de aceeași perioadă din 2024.
De asemenea, populația feminină înregistrată în intervalul analizat era de 9,777 milioane de persoane, în scădere cu 0,2% față de perioada de referință.
Datele INS relevă faptul că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, ponderea populației vârstnice (de 65 ani și peste) continuându-și trendul de creștere. Astfel, comparativ cu 1 ianuarie 2024, s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale (de la 20% la 20,3%, la 1 ianuarie 2025).
Totodată, ponderea populației de 0-14 ani în total populație a scăzut de la 15,9%, la 1 ianuarie 2024, la 15,6%, în acest an, timp în care indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 125,8 la 130 de persoane vârstnice la o sută de persoane tinere (la 1 ianuarie 2025).
În același timp, raportul de dependență demografică a stagnat la 56,1 de persoane tinere și vârstnice la o sută de persoane adulte, la începutul acestui an.
Referitor la soldul migrației internaționale, la nivelul anului 2024, acesta a fost unul pozitiv, numărul imigranților depășind numărul emigranților cu 58.800 de persoane.
"România a continuat să fie o țară de imigrare. Cu toate acestea, soldul migrației internaționale, în scădere fată de anii precedenți, nu a reușit să compenseze sporul natural negativ (-102 mii persoane). Drept urmare, la 1 ianuarie 2025, populația rezidentă a României a fost în scădere față de aceeași dată a anului anterior", precizează INS.
Tot în cursul anului 2024, bărbații au fost majoritari atât în rândul emigranților (57,6%), cât și în cel al imigranților (58,3%).
