Guvernul și Autoritatea Electorală Permanentă au fost dați în judecată pentru că nu au organizat alegeri pentru postul de primar general al Capitalei, rămas vacant după ce Nicușor Dan a devenit președinte. Reclamanții cer instanței să oblige Executivul să emită de îndată hotărârea privind organizarea scrutinului, dar și să amendeze cele 2 instituții.
Reclamanții acuză pasivitatea Guvernului și AEP
Reclamanții – Alexandru Pânișoară, Florin Alexandru Dumitrescu, Dan Podaru și Asociația Dreptul Urbanismului – solicită să fie constatată „nelegalitatea pasivității Guvernului României și a Autorității Electorale Permanente cu privire la obligația prevăzută de lege de organizare a alegerilor locale pentru alegerea primarului general în Municipiul București”.
În această situație, Autoritatea Electorală Permanentă ar trebui să inițieze procedurile legale și să formuleze către Guvern propunerea referitoare la stabilirea datei alegerilor pentru Primăria Capitalei.
Solicitări ferme în instanță
Reclamanții mai solicită ca instanța să oblige Guvernul României să emită de îndată hotărârea privind organizarea alegerilor pentru funcția de Primar General al Municipiului București.
„Să aplicați amenda cominatorie (...) pentru fiecare zi de întârziere în îndeplinirea obligațiilor pozitive ale autorităților publice pârâte”, este o altă solicitare a reclamanților.
Pe deasupra, AEP și Guvernul ar urma să fie obligați și la plata cheltuielilor de judecată, „având în vedere refuzul nejustificat de a organiza alegerile pentru funcția de Primar General al Municipiului București, vacantă în urma demisiei domnului Nicușor Dan, începând cu data de 26 mai 2025”.
„Această acțiune nu este o simplă formalitate juridică, ci un demers menit să restabilească ordinea democratică și respectul față de lege. În tăcerea Guvernului se aude mai clar chemarea cetățenilor la legalitate, la transparență și la demnitate civică. Exercitarea dreptului de vot nu este un privilegiu, ci fundamentul unei societăți libere, iar a-l refuza prin inacțiune echivalează cu o atingere adusă însăși esenței democrației”, au concluzionat reclamanții în cererea de chemare în judecată, depusă la Curtea de Apel București.
