Un coșmar care nu se încheie
Viața familiei Măceșanu s-a schimbat radical pe 24 iulie 2019, ziua în care Alexandra, o adolescentă de 15 ani, a fost răpită după ce a urcat într-o mașină luată la ocazie, în drum spre Caracal. Potrivit procurorilor, fata ar fi fost dusă la locuința lui Gheorghe Dincă, unde ar fi fost agresată, ucisă și incinerată. Deși Dincă a fost condamnat definitiv în 2023 la 30 de ani de închisoare, părinții Alexandrei refuză să accepte această variantă, în lipsa unor dovezi clare și incontestabile.
„Nu există un cadavru, nu există probe solide care să dovedească în mod cert uciderea ei”, susține avocatul familiei, Aurel Moldovan. Potrivit acestuia, singura probă prezentată a fost un fragment dentar cu ADN-ul Alexandrei, prea puțin pentru a demonstra fără îndoială comiterea unui omor calificat. Resturile presupuse a fi cenușă umană s-au dovedit a fi praf de cărămidă, iar lipsa altor indicii alimentează speranța părinților că fata lor ar putea fi în viață.
Luptă zilnică pentru supraviețuire
Tragedia nu s-a oprit odată cu dispariția Alexandrei. Viața părinților ei s-a transformat într-o luptă continuă cu durerea, sărăcia și indiferența. Rămași fără sprijin din partea statului și marginalizați în propria durere, cei doi duc o existență grea.
Tudorița Măceșanu, mama Alexandrei, și-a pierdut locul de muncă în 2023, după ce atelierul de croitorie unde lucra a intrat în insolvență. Între timp, a reușit să se angajeze la CFR, unde are o muncă solicitantă, în ture. „Face eforturi uriașe pentru a-și întreține familia și pentru a-i oferi un trai decent fiicei mai mici, acum elevă la liceu”, spune avocatul Moldovan.
Tatăl Alexandrei lucrează pe un excavator, o muncă grea, prost plătită. În ciuda eforturilor lor, veniturile nu le ajung, iar sprijinul social este inexistent. „Sunt singuri pe lume. Dacă nu se descurcă, nu îi ajută nimeni. Sunt oameni simpli, muncitori, care își duc suferința cu demnitate, fără să ceară nimic de la nimeni”, a adăugat avocatul.
O casă plină de amintiri și lacrimi
În locuința familiei Măceșanu, fotografiile Alexandrei sunt peste tot. Sora ei mai mică plânge adesea, afectată profund de absența surorii și de atmosfera apăsătoare din jur. Deși părinții încearcă să rămână puternici pentru ea, povara emoțională și lipsurile materiale îi doboară treptat.
„Trauma este continuă. Nu poți funcționa normal când trăiești cu incertitudinea și cu gândul că fiica ta ar putea fi undeva, vie. Nu mai poți munci, nu mai poți avea o viață normală. E ca și cum ai fi suspendat între speranță și disperare”, a explicat avocatul Moldovan, potrivit unui site de știri.
Un caz care a șocat o țară întreagă
Dispariția Alexandrei a generat o amplă revoltă publică în 2019, după ce s-a aflat că adolescenta a sunat de trei ori la 112, cerând ajutor, fără ca poliția să intervină eficient. Lipsa de reacție a autorităților a scos în stradă mii de oameni și a dus la demisii în lanț.
Cu toate acestea, nici ancheta, nici condamnarea lui Dincă nu au adus liniștea așteptată. Mai mult, schimbările ulterioare din sistemul de urgență nu au fost suficiente pentru a repara suferința lăsată în urmă.
Familia Măceșanu nu cere nimic. Nu se victimizează. Trăiește cu o durere tăcută și se zbate în fiecare zi să meargă mai departe. Dar povestea lor este un semnal de alarmă pentru întreaga societate: nu e suficient ca un vinovat să ajungă în spatele gratiilor dacă adevărul rămâne incomplet, iar victimele colaterale sunt abandonate în suferință.
Până când se va face lumină deplină în acest caz, părinții Alexandrei continuă să spere. Pentru ei, speranța e tot ce le-a mai rămas.