_43554c7a84.jpg)
În acest context, acesta reclamă o anomalie a democrației românești, în care opoziția a devenit principala țintă a atacurilor, depășind în intensitate criticile la adresa puterii, deși soluțiile legislative au fost înaintate constant. Un pilon central al strategiei sale politice pentru începutul anului 2026 îl reprezintă programul reîntoarcerii în țară al românilor plecați peste hotare de ani buni, ce urmează a fi lansat simbolic pe 24 ianuarie, de Ziua Micii Uniri, proiectul fiind fundamentat pe cel mai amplu studiu de piață realizat până acum, cu scopul declarat de a facilita repatrierea românilor din diaspora prin rezolvarea punctuală a cazurilor celor care doresc să revină în țară.
Referitor la tensiunile sociale, acesta avertizează că seria actuală de proteste nu va genera rezultate imediate fără o mobilizare masivă și constantă, subliniind că forța politică pe care o reprezintă își asumă rolul de co-organizator al mitingului programat pe 15 ianuarie, la statuia lui Mihai Eminescu. Deși a răspuns invitației de a semna moțiunea de cenzură inițiată de Ninel Peia, liderul suveranist denunță tacticile de discreditare prin care participarea sa la diverse adunări populare este etichetată drept o încercare de destabilizare. Poziționarea sa rămâne una de opoziție totală, acesta afirmând că, deși a făcut eforturi personale considerabile și s-a regăsit în ipostaze publice inconfortabile, rămâne fidel promisiunilor din campania electorală și mișcării suveraniste, refuzând să înlocuiască vocea naturală a fermierilor, sindicatelor sau studenților.
În plan extern, vizita în Statele Unite este justificată printr-o aliniere ideologică explicită cu Partidul Republican și mișcarea MAGA, liderul suveranist criticând actuala conducere a României pentru ceea ce consideră a fi o subordonare oarbă față de interese străine. Acesta acuză guvernul că prioritizează finanțarea conflictului din Ucraina și a Republicii Moldova, în detrimentul românilor sufocați de taxe mărite, și susține că viziunea sa rezonează cu cea a administrației Trump, vizând încheierea rapidă a ostilităților, spre deosebire de linia oficială de la București. Totodată, acesta respinge speculațiile privind numirea lui Dan Dungaciu în locul lui Călin Georgescu, catalogând drept „prostii” zvonurile legate de deplasările sale internaționale sau de intenția de a exclude anumite categorii sociale, precum pensionarii, de la protestele de stradă.
Discursul culminează cu un apel la unitate împotriva a ceea ce numește o „putere dictatorială” care ar fi anulat procesul democratic prin amânarea alegerilor, reproșând totodată unor partide cu etichetă suveranistă lipsa de curaj în demararea procedurilor de suspendare a primarului general Nicușor Dan. În viziunea sa, teama sistemului politic actual este generată de potențialul mișcării suveraniste de a atinge pragul de 50%, motiv pentru care orice atac este folosit pentru a eroda încrederea populației. În final, acesta îndeamnă la depășirea sentimentului de lehamite și la o luptă constantă pentru recuperarea voinței populare, subliniind că nicio schimbare profundă nu poate fi realizată prin așteptare pasivă, ci prin implicarea activă a tuturor forțelor care se opun actualei guvernări.
