Cum au ajuns consumatorii români sa finanțeze fermierii maghiari. Semnal de alarmă din agricultură

Într-o postare amplă, Lupu Ionuț Costin, membru al Asociației Crescătorilor de Vaci HolsteinRO, a analizat împreună cu alți fermieri cifrele oficiale privind schimburile comerciale dintre România și Ungaria pentru anul 2025, iar concluziile sunt departe de a fi liniștitoare.

Importuri uriașe și un deficit care apasă pe economie

Potrivit datelor analizate, România a importat cantități impresionante de lapte într-un singur an, ceea ce ridică probleme serioase pentru sectorul local.

„Am analizat împreună cu colegii fermieri câteva date furnizate de comerțul internațional al României cu Ungaria pentru anul 2025 pe codul 401 "Lapte și smântână din lapte, neconcentrate, fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori".
Acestea arată cam așa... am importat 203.750 to lapte, adică peste 710 camioane lunar, cu o valoare de 114.731.570 euro, ceea ce a generat un deficit de Balanța comercială... repet doar în relația cum Ungaria... de -114.664.550 euro.”

Cifrele prezentate arată nu doar volumul ridicat al importurilor, ci și impactul financiar semnificativ asupra balanței comerciale, în special în relația cu Ungaria.

Mai mult, fermierul atrage atenția că acest dezechilibru nu este unul abstract, ci are efecte directe asupra fiecărui român.

„!!!... fiecare consumator din România finanțează anual cu aproximativ 10 euro fermierii maghiari!!!”

Unde se află România în clasamentul european

Analiza nu se oprește doar la relația bilaterală cu Ungaria, ci oferă și o imagine de ansamblu asupra pieței europene a lactatelor.

„Am verificat care sunt principalii exportatori de lapte și produse lactate din UE din punct de vedere valoric... iar situația este Germania (~12 miliarde €), Olanda (~11 miliarde €), Franța (~8–9 miliarde €), Italia (~6+ miliarde €), Irlanda (~5–6 miliarde €), Danemarca (~4–5 miliarde €), Polonia (~3+ miliarde €)... urmate de Ungaria la aproximativ ~0.8 miliarde €).”

În acest context, poziția României este una delicată, fiind evidențiată ca un importator major.

„România este după Spania, cel mai mare importator de lapte și produse lactate din Uniunea Europeană...”

De ce nu mai este atractiv sectorul pentru fermieri

Lupu Ionuț Costin ridică și o serie de întrebări legate de cauzele care au dus la această situație, indicând mai multe probleme structurale din agricultură.

„De ce am ajuns ca fermierii români sa abandoneze sau de ce sectorul nu este atractiv...?”

Acesta punctează mai multe aspecte care, în opinia sa, contribuie la declinul producției interne:

„1. Păi dacă fiecare dintre cele 350.000 vaci lapte care primesc de 10 ani Sprijin Cuplat in Zootehnie ar produce cu 3 litri in plus zilnic acest deficit de lapte materie primă teoretic nu s-ar justifica....

2. Păi dacă liderii politici ar face un minim efort de a lasa ANSVSA pentru a lucra în mod similar cu colegii veterinari din Polonia sau Ungaria în vedere susținerii fermierilor...

3. Păi dacă în ultimii 10 ani Consiliul Concurenței nu ar fi validat anamalii încurajând pozitia dominantă a unor multinaționale venind ulterior să mimeze anchete hilare....

4. Păi dacă reprezentantul colegilor din procesare s-ar fi focusat mai mult pe sprijinirea micilor fabrici pentru a-și îmbunătăți performanța tehnică și reducerea pierderilor în loc să facă permanente jocuri de manipulare a pieței...

5. Păi dacă subvenționam ca nebunii grâul, porumbul, floarea soarelui și rapița exportate dar punem consumatorii să susțină cu miliarde de euro importurile de lapte si carne de porc...”

Exemplul dat de alte țări

În finalul intervenției sale, fermierul aduce în discuție și un model pe care îl consideră demn de urmat în agricultură.

„PS. Polonia ne dă lecții de manual în toate domeniile din agricultură...”