Criza a fost declanșată de Revoluția Iraniană, un eveniment major care a răsturnat monarhia șahului Mohammad Reza Pahlavi, susținută de Statele Unite ale Americii, și a transformat Iranul într-o republică islamică, ceea ce a dus la oprirea sau reducerea producției de petrol în Iran.
Oamenii așteptau chiar și zile întregi pentru un plin
Iranul era unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume. Piața mondială a reacționat cu panică și speculații, ceea ce a redus oferta disponibilă. Efectul a fost devastator în Statele Unite: benzinăriile rămâneau fără combustibil, ceea ce a dus la cozi uriașe de mașini.
Oamenii stăteau ore sau chiar zile întregi pentru a-și alimenta mașinile, iar puțini dintre ei reușeau să plece cu rezervorul plin.
De altfel, scumpirea carburanților a dus și la majorarea prețurilor alimentelor. Pe lângă faptul că oamenii plecau cu motorina în bidoane, de teamă că nu-și vor mai putea folosi mașinile, aceștia mai făceau coadă și la magazine, pentru a-și aproviziona cămările.
Acum, toate modurile de transport sunt afectate de creșterea prețurilor. Toate modurile de transport inclusiv avioanele, transportul terestru. Vă puteți gândi la costuri mai mari pentru transport, care va avea, la rândul său, un efect de domino în întreaga economie, făcând prețurile să crească în general. De exemplu, se așteaptă ca companiile aeriene să își mărească prețurile luna viitoare, cu o suprataxă pentru combustibil. De exemplu, chiar alimentele ajung la noi, parțial prin camioane. Camioane care consumă benzină.
Ce spun experții?
Președintele de atunci, Jimmy Carter, a încercat mai multe măsuri: apeluri publice pentru reducerea consumului de energie, limite de viteză pentru economisirea benzinei, promovarea economiei de energie, investiții în energie alternativă.
„Este o criză de neîncredere - o criză care lovește chiar în inima, sufletul și spiritul voinței noastre naționale. Putem vedea această criză în îndoiala tot mai mare cu privire la sensul propriilor noastre vieți și în pierderea unității scopului națiunii noastre. Erodarea încrederii în viitor amenință să distrugă structura socială și politică a Americii.”, zicea Jimmy Carter.
Cum a fost blocată România din cauza crizei energetice?
În România, în aceeași perioadă, populația nu a mai avut acces la mașini din cauza restricțiilor impuse din cauza crizei combustibilului. Benzina se vindea în cantități limitate.
Un român povestea atunci despre cozile uriașe de la benzinăriile de la noi din țară. „Am văzut o coadă de automobile de la Muzeul Satului și până la pompa de benzină de la podul Constanța! Dacă aveai noroc, după ore întregi, iți venea rândul să iei 20 de litri benzină”, își amintește acesta. „A venit apoi o nouă restricție - numerele cu soț circulau o duminică, cele fără soț, în cealaltă duminică”, continuă bărbatul.
În anul 2026, România este la un pas de o criză energetică de proporții după izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, care a dus la o explozie a prețului la pompă. Autoritățile române ridică, însă, din umeri, fără să vină cu o soluție concretă, deși au trecut mai bine de două săptămâni de când Statele Unite și Israel au bombardat Iranul.
Deși s-a discutat în ședința CSAT despre prețurile la pompă, șeful statului român nu a venit cu o măsură concretă ci a declarat că au fost făcute analize privind impactul asupra economiei.
Iar premierul Ilie Bolojan susține că majorarea preţurilor în România este mult mai mică decât la cotaţiile internaţionale sau ţările din vestul Europei, deși mulți români trăiesc cu salariul minim, de 4.050 de lei BRUT.
Totul în contextul în care creșterea accelerată a prețurilor la carburanți l-a făcut pe șeful OMV, Alfred Stern, să lanseze un avertisment fără precedent. „Conduceți mai puțin și mai încet, am putea rămâne fără combustibil”, spune acesta.
Războiul din Iran, declanșat pe 28 februarie după atacurile Israelului și SUA, a dus la blocarea Strâmtorii Hormuz, o rută-cheie pentru transportul mondial de petrol, și a paralizat infrastructura energetică din Orientul Mijlociu. Situația tensionată a generat o penurie globală de 20 la sută din petrol și 10 la sută din combustibili, spun experții.
