Site-ul PSnews.ro prezintă mai jos ce hram poartă afaceristul Florian Walter, înhăţat de DIICOT într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de milioane de euro.
Veţi vedea cum a obţinut el contracte ameţitoare obţinute de la stat şi ce cumetrii are cu diverşi oameni politici care ar trebui să tremure în aceste zile de foc pentru omul de afaceri.
Redacţia PSnews.ro vă prezintă mai jos ce hram poartă afaceristul Florian Walter, înhăţat de DIICOT într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de milioane de euro.
Veţi vedea cum a obţinut el contracte ameţitoare obţinute de la stat şi ce cumetrii are cu diverşi oameni politici care ar trebui să tremure în aceste zile de foc pentru omul de afaceri.
Dat în urmărire în mai 2015 şi arestat în iulie acelaşi an în Emiratele Arabe Unite, Florian Walter este bănuit de DIICOT că, în perioada 2013-2014, a constituit și coordonat un grup infracţional organizat, ce acționa pe raza mai multor județe și în municipiul București, care ar fi desfăşurat operaţiuni financiare din sfera evaziunii fiscale şi a spălării banilor, prin reducerea artificială a profitului impozabil şi TVA de plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite societăţi şi utilizarea de firme-fantomă, inclusiv SC Romprest Service SA. Prejudiciul produs bugetului consolidat al statului este în valoare totală de 4,5 milioane de euro, la care se adaugă 14 milioane de euro constituind bani spălaţi.
Cum l-a fugărit presa prin lume
În ianuarie 2016, dolce-sport.ro transmitea că afaceristul obţinuse rezidenţă permanentă în Dubai. În iunie 2015, realitatea.net scrisese că Walter se afla în Columbia. Anterior, presa relatase că omul de afaceri plecase din România cu 10 zile înainte de începerea anchetei. În octombrie 2015, enational.ro a vorbit cu el în Dubai; afaceristul a spus că este o victimă şi că suferise un atac de cord, başca executase şi nişte zile de arest în Emirate.
Epopeea de afaceri a lui Florian Walter
În ianuarie 2011, într-un amplu material cotidianul.ro scria că, înainte de 1989, Florian Buşcă (viitorul Walter) era coleg de vândut butelii (mai la alb, mai la negru) cu Cristian Borcea, la un centru din Pantelimon. Afacerile lui Buşcă au început în 1997, cu transportul ilegal de oameni la muncă în Italia şi Austria, unde a şi fost arestat, după o urmărire spectaculoasă pe o autostradă austriacă. După ce a ieşit pe cauţiune, a înfiinţat o firmă de pază (SC Beretta SRL) alături de Marian Măgureanu, fiul primului director post-decembrist al SRI, Virgil Măgureanu. Alte afaceri dintre cei doi au mai vizat sectorul de construcţii şi amenajări (mobilă, materiale de construcţii, gresie şi faianţă). Tot pe-atunci, la finele anilor ’90, Florian încă Buşcă l-a cunoscut pe Miron Mitrea, pe care l-a susţinut financiar în campania electorală din 2000. Drept recompensă, Buşcă a fost sprijinit de PSD şi a ajuns consilier general PSD în Consiliul General al Primăriei Bucureşti; ba mai mult: Mitrea i-a botezat un copil.
De la naşul Miron Mitrea, fără număr!
Naşul Mitrea, odată ajuns ministru, s-a dovedit tare aducător de noroc. Astfel, societatea Antrepriza Construcţii-Montaj 4 (ACM 4) a lui Florian Buşcă apare în contracte cu Agenţia Naţională pentru Locuinţe (ANL), precum şi în contracte semnate direct cu CFR-ul condus de Mihai Necolaiciuc, cel pe care Buşcă (devenit deja Walter) l-a ajutat să fugă din ţară via Chişinău, conform celor spuse chiar de el, în septembrie 2007, într-un interviu pentru România Liberă.
Florian Buşcă a prosperat în epoca lui Adrian Năstase. Astfel, deşi erau urmăriţi penal de către PNA (precursorul DNA) pentru cămătărie şi înşelăciune, afaceristul şi Mihail Sireteanu (deputat PSD în 2001-2004) au reuşit să pună mâna, într-un fel cu multe semne de întrebare, pe SC Agrozootehnica SA Drăgăneşti (un fost IAS din Prahova). La fel de urmărit penal, Buşcă a înfiinţat compania Romprest Service, în al cărei acţionariat nu se regăsea nicio persoană fizică, ci doar trei companii, dintre care două străine. Acţionar majoritar era firma americană Detaco LLC, care avea 60% din acţiuni, 30% erau deţinute de o companie din Marea Britanie, 3I Grup PLC, iar statul român era reprezentat de Aeroportul Internaţional Otopeni, cu 10% din acţiuni. Compania a preluat, la scurt timp de la înfiinţare, serviciile de curăţenie de pe Aeroportul Otopeni. Un contract de o valoare foarte mare şi, în condiţii normale, destul de dificil de obţinut de o companie nou-înfiinţată.
Mai multe pe PSNEWS.ro
