Autoritățile au folosit fotografii de pe rețelele sociale pentru a crea afișe de căutare, însă imaginile erau atât de editate încât persoanele care o cunoșteau pe femeie nu au reușit să o recunoască.
Dispariția și activarea protocolului de urgență
Grecia Guadalupe Orantes Mendoza, în vârstă de 30 de ani, a dispărut în noaptea de 12 aprilie, în municipiul Ocozocoautla de Espinosa, din statul Chiapas.
După sesizarea făcută de familie, autoritățile au activat Alba Protocol, un sistem de intervenție rapidă pentru localizarea persoanelor dispărute.
În cadrul acestui protocol, poliția a început distribuirea de afișe atât online, cât și în comunitățile locale, folosind imagini preluate de pe conturile de social media ale femeii.
Alertă în Botoșani. Trei adolescente din Pomârla au dispărut fără urmă
Problema: fotografii care nu o reprezentau real
Deși imaginile erau ușor accesibile, acestea au creat o problemă neașteptată. Potrivit persoanelor care o cunoșteau pe Grecia, fotografiile folosite de autorități erau atât de editate încât nu semănau cu ea în realitate.
Acest detaliu a afectat direct eficiența căutărilor, într-un context în care fiecare oră este esențială pentru găsirea unei persoane dispărute.
În loc să ajute la identificare, afișele au generat confuzie în rândul localnicilor, reducând șansele ca femeia să fie recunoscută în timp util.
Reacțiile din mediul online au fost rapide, unele persoane comentând ironic situația: „Cum ar fi putut s-o găsească cu poze pline de filtre?”
Descoperirea ulterioară a femeii
La câteva zile după dispariție, femeia a fost găsită în viață pe o șosea care leagă Ocozocoautla de municipiul Jiquipilas.
În prezent, aceasta se află în custodia poliției, iar circumstanțele dispariției și ale găsirii sale sunt în continuare investigate și rămân confidențiale. Autoritățile nu au oferit deocamdată detalii suplimentare despre ceea ce s-a întâmplat în perioada în care a fost dispărută.
Dezbatere despre filtrele de pe rețelele sociale
Cazul a declanșat o discuție mai amplă despre modul în care fotografiile de pe rețelele sociale sunt utilizate în anchetele de persoane dispărute.
Specialiștii spun că imaginile excesiv editate pot deveni o problemă reală în astfel de situații, deoarece nu reflectă în mod fidel aspectul real al persoanei căutate.
David Saucedo, consultant în securitate, a explicat că instituțiile de căutare se confruntă frecvent cu astfel de dificultăți.
„Comisia Națională de Căutare a Persoanelor Dispărute a identificat de ceva timp faptul că formularele de identificare pentru Protocolul Alba eșuează frecvent în încercarea de a localiza persoane dispărute, deoarece sunt generate folosind fotografii de pe rețelele sociale, unde utilizatorii folosesc numeroase filtre și chiar software de inteligență artificială”, a declarat acesta.
