Statisticile Agenției Federale pentru Muncă indică faptul că 52% dintre beneficiarii Bürgergeld sunt cetățeni germani, în timp ce 48% provin din alte țări. Românii reprezintă aproximativ 78.000 de persoane care primesc acest ajutor lunar, fiind astfel incluși în rândul comunităților est-europene dependente de sprijinul social german.
Comparații cu alte comunități de străini
Cei mai numeroși beneficiari străini provin din Ucraina – 705.000 de persoane, urmați de sirieni (512.000), afgani (201.000) și turci (192.000). România se situează în mijlocul clasamentului, alături de Bulgaria (108.000), Polonia (50.000), Serbia (47.000) și Italia (43.000), conform publicației WA.
Factori care au condus la creșterea numărului de beneficiari străini
Creșterea numărului de beneficiari străini se leagă în mare măsură de războiul din Ucraina și de valurile de migrație recente. Mulți dintre cei ajunși în Germania nu pot lucra imediat din cauza barierelor lingvistice, a lipsei recunoașterii diplomelor sau a lipsei calificărilor, iar sprijinul social devine astfel singura soluție temporară pentru supraviețuire.
Insula grecească preferată de români, invadată de migranți
Experții subliniază că nu se poate considera că Bürgergeld ar fi principalul motiv pentru migrație. Un studiu realizat de serviciul științific al Bundestagului arată că decizia de a alege Germania implică factori multipli, de la război și instabilitate politică, la dorința de siguranță și acces la un sistem social solid.
Reforma Bürgergeld-ului și planurile guvernamentale
Ajutorul social revine în atenția politicii reformatoare. Noua coaliție condusă de Friedrich Merz pregătește transformarea Bürgergeld-ului într-o schemă denumită „Noua asistență de bază”. Reforma va introduce reguli mai stricte: obligația de a aplica pentru locuri de muncă, sancțiuni mai dure pentru refuzul colaborării și eliminarea perioadei în care beneficiarii își puteau păstra economiile fără a fi obligați să le folosească înainte de a primi ajutor.
