Referindu-se la tăierile din educație și efectele lor economice, Cornel Ban le-a catalogat drept „o formă de prostie concentrată, de automutilare plină (...). Nu îmi fac iluzii, expertiza nu mai contează, suntem în era populismului. Dar măcar așa, pentru arhiva împușcăturilor în genunchiul propriu, să vedem ce zic cei care știu un pic de carte și sunt onești cu datele.”
Ban, profesor doctor la Copenhagen Business School, critică și lipsa de viziune sau de pricepere a guvernului. „Reducerile bugetare, comasarea școlilor, creșterea dimensiunii claselor și concedierea profesorilor sunt măsuri fiscaliste de scurtă durată, dar cu consecințe negative masive asupra performanței școlare, echității sociale și capitalului uman pe termen lung. Politicile actuale ale guvernului român ignoră aceste dovezi și riscă să producă daune structurale ireversibile. Totul pentru un procent infim, fără efect fiscal”, a scris Cornel Ban într-o analiză comparativă a măsurilor avute în vedere de guvernul Bolojan, raportate la efectele unor măsuri similare luate în trecut, în alte state.
Potrivit acestuia, subfinanțarea cronică a educației va avea, chiar și pe termen mediu, un efect economic invers celui pe care mizează guvernul. „La nivel macroeconomic, educația insuficientă este asociată cu o creștere economică mai lentă, o productivitate totală a factorilor mai scăzută și cu dificultăți în atragerea investițiilor străine directe. În cazul României, ratele ridicate de părăsire timpurie a școlii și performanțele scăzute la testele PISA sugerează că o parte semnificativă a forței de muncă viitoare va intra pe piață cu un capital uman precar, ceea ce limitează perspectivele de convergență economică cu media UE".
