Alianță de ultimă oră între PNL și USR: Cum vor să blocheze PSD și ce planuri au liderii grupurilor parlamentare

USR și PNL fac front comun PSD în Parlament. Foto/Captură video
Reprezentanții PNL și USR s-au reunit astăzi cu liderii grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților pentru a pune bazele unei coordonări strategice stricte în perioada următoare.
Întâlnirea survine ca un pas natural după dialogul dintre președinții celor două formațiuni, Ilie Bolojan și Dominic Fritz, având ca obiectiv principal alinierea pozițiilor pe teme de interes național, cu accent deosebit pe implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Prioritatea zero: Adoptarea jaloanelor PNRR și evitarea penalităților
Un punct central al discuțiilor a fost agenda legislativă blocată în comisii și plen. Mircea Abrudean a reamintit că în Parlament există în prezent aproximativ nouă proiecte de lege esențiale pentru aprobarea unor jaloane critice din PNRR. Neadoptarea acestora la timp nu este doar o restanță politică, ci presupune penalități financiare majore de ordinul sutelor de milioane de euro. „Este o perioadă complicată pentru România și cred că este nevoie să avem cât mai multe poziții aliniate în această direcție corectă”, a subliniat acesta, menționând necesitatea unui front comun pentru a asigura modernizarea țării.
Deși colaborarea la nivel înalt pentru consultările de la Palatul Cotroceni rămâne apanajul președinților de partide, la nivel parlamentar, PNL și USR și-au luat angajamentul de a susține o agendă reformistă. La următoarea întâlnire, cele două grupuri vor stabili un set concret de inițiative legislative asumate conjunct, vizând în special reforma statului, domeniu considerat vital de ambele părți.
Matematica parlamentară și provocările constituționale
Cu un total de 133 de parlamentari, alianța PNL-USR se definește drept cea mai importantă forță politică din Legislativ în acest moment, însă liderii celor două partide recunosc că simpla coordonare nu este suficientă pentru a trece legi organice sau reforme structurale. Obiectivul declarat este atragerea parlamentarilor „de bună-credință” din toate formațiunile politice pentru a asigura majoritatea necesară proiectelor care vizează prioritățile României, nu interesele partinice.
În cadrul discuțiilor, a fost abordată și tema atacului Avocatului Poporului la Curtea Constituțională (CCR) privind ordonanța ce vizează SEIF. Mircea Abrudean a precizat că, din perspectiva sa de fost secretar general al Guvernului, nu vede elemente de neconstituționalitate, subliniind că procedura a fost respectată întocmai, inclusiv prin obținerea avizului de la Ministerul Justiției.
Poziția Senatului față de sesizările de neconstituționalitate
Referitor la punctul de vedere al Comisiei de Constituționalitate din Senat, care ar fi indicat anumite nereguli, președintele Senatului a clarificat faptul că documentul va fi analizat în Biroul Permanent. Totuși, acesta și-a menținut poziția fermă, argumentând că actele normative au fost adoptate conform legii. „Analizând cu toate informațiile pe masă, nu văd niciun motiv pentru care aș da curs solicitărilor de acest tip, atâta timp cât direcțiile de specialitate confirmă legalitatea procedurii”, a explicat acesta.
Colaborarea parlamentară dintre PNL și USR se dorește a fi un semnal de stabilitate pentru partenerii externi și un mecanism de presiune asupra majorității variabile din Parlament, astfel încât reformele asumate prin tratatele internaționale să nu fie deraiate de conflicte politice punctuale. Cele două partide promit să revină cu lista completă de proiecte legislative comune imediat după finalizarea consultărilor tehnice.
Citește și:
- 18:15 - „Dă-i în cap!” Momentul șocant în care un bărbat atacă un urs cu o lopată, încurajat de martori VIDEO
- 18:02 - AUR propune soluția pentru sprijinirea mediului de afaceri românesc: creșterea plafonului plăților cash la 50.000 de lei
- 17:51 - Trei copii au fost ținuți izolați în casă timp de patru ani de propriii părinți. În ce stare au fost găsiți frații
- 17:43 - Schimbarea programului de lucru fără acordul angajatului. Ce drepturi are salariatul în astfel de cazuri
Mai multe articole despre
Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News














