Un studiu recent sugerează că o singură administrare de terapie celulară ar putea controla infecția cu HIV

Studiul de fază 1 a testat o terapie de tip CAR-T, administrată o singură dată. Aceasta presupune prelevarea celulelor T ale pacientului, modificarea lor în laborator și reintroducerea în organism, cu scopul de a le face capabile să recunoască și să atace HIV, vizând în special receptorii CD4 și CCR5 ai virusului.

În lipsa tratamentului, HIV se multiplică și distruge treptat celulele sistemului imunitar, putând evolua către SIDA. La nivel global, aproximativ 41 de milioane de persoane trăiesc cu HIV, iar deși terapia antiretrovirală a transformat infecția într-o boală cronică gestionabilă, aceasta necesită administrare pe viață.

Spre deosebire de abordările mai vechi, care implicau transplant de celule stem de la donatori cu o mutație rară de rezistență la HIV, cercetătorii spun că terapia CAR-T ar putea fi aplicată unui număr mult mai mare de pacienți.

„Obiectivul nostru este să facem aceste terapii accesibile din punct de vedere financiar și practic”, a declarat Boro Dropulic, director executiv al organizației non-profit Caring Cross, implicată în studiu alături de Universitatea California din San Francisco, Universitatea California din Davis și Spitalul Universitar Case Western.

Ce arata rezultatele preliminare

Rezultatele preliminare arată că, dintre cei trei pacienți care au primit doza standard de CAR-T, doi au menținut niveluri nedetectabile sau foarte scăzute de HIV după întreruperea tratamentului antiretroviral — unul timp de peste doi ani, iar celălalt aproape un an. Al treilea pacient a avut o recidivă timpurie, dar ulterior a reușit să țină virusul sub control la niveluri reduse.

Alți trei participanți nu au primit chimioterapia de pregătire a măduvei osoase, iar alți trei au primit doze mai mici de CAR-T, studiul fiind centrat în principal pe siguranță.

Profesorul Steven Deeks, de la Universitatea California din San Francisco și cercetător principal al studiului, a explicat că rezultatele par să fie influențate de momentul intervenției: pacienții care au răspuns cel mai bine au fost diagnosticați și tratați relativ rapid.

El a subliniat că terapia antiretrovirală „blochează” virusul în organism, împiedicându-i mutațiile și protejând sistemul imunitar de distrugere.

Cercetătorii încearcă acum să înțeleagă de ce doar unii pacienți au răspuns favorabil, mai ales în condițiile în care celulele CAR-T par să dispară din organism după câteva săptămâni.

Deși terapiile CAR-T sunt deja utilizate în tratamentul unor forme de cancer de sânge și sunt studiate pentru boli autoimune precum lupusul sau sclerodermia, în cazul HIV rezultatele sugerează un profil diferit de acțiune și posibile efecte secundare mai reduse, fără reacții inflamatorii severe precum sindromul de eliberare a citokinelor.

Rezultatele au fost prezentate la Boston, în cadrul reuniunii anuale a Societății Americane de Terapie Celulară și Genică.