Catedrala Notre Dame, istoric
Catedrala Notre Dame din Paris, această minune arhitecturală, a fost considerată și cea mai întunecată catedrală gotică. A fost denumită așa din cauză că lumina care pătrundea în interior prin geamurile colorate era slabă.
A fost construită în urmă cu aproximativ 800 de ani. Construcția a început în 1163 și a durat 182 de ani. Ridicată pe un fost locaș de cult, dedicat Sfântului Ștefan, a fost prima capodoperă a stilului gotic timpuriu. Deși, toate picturile inițiale și strana evocau încă stilul romanic. Aici s-au aplicat pentru prima dată motive arhitecturale specifice stilului gotic.
Fără îndoială, această construcție copleșitoare, atât pentru acele vremuri, cât și pentru zilele noastre, a fost una dintre principalele atracții turistice ale Franței. Deoarece anual catedrala a primit milioane de vizitatori din toate colțurile lumii, dornici de a admira frumusețea arhitecturală ce a dăinuit secole întregi.
Între anii 1793-1794, în perioada iacobinilor, catedrala a fost profanată, devenind Templu al Rațiunii. Și, de asemenea, loc unde erau citite și dezbătute operele iluminiștilor, în timp ce era venerată Ființa Supremă, conform jurnaliștii.ro.
Napoleon, încoronat în Catedrala Notre Dame
Catedrala a redevenit catolică în 1801, în vremea lui Papa Pius al VII-lea. În acea perioadă, Napoleon Bonaparte a fost încoronat aici împărat al Franței, pe data de 2 decembrie 1804.
Catedrala Notre Dame din Paris a inspirat mai multe opere literare sau artistice, precum „Notre Dame de Paris.“ a lui Victor Hugo sau comedia muzicală „Notre Dame de Paris“ a lui Luc Plamadon şi Riccardo Cocciante.
Simbol al istoriei religioase şi artistice a Franţei, acest edificiu se află în proprietatea statului francez, dar sub jurisdicţia Arhiepiscopiei catolice de Paris. În catedrală s-au săvârşit slujbe religioase, până la data fatidică de 15 aprilie 2019, când pe întregul mapamond se transmitea în direct, pe toate posturile de teleleviziune, cum impunătorul monument arhitectural arde, din motive încă necunoscute, însă oficialii susțin că ar putea avea legătură cu lucrările de renovare, conform unui post TV.
Data de 15 aprilie, ca printr-o ironie a sorții, marchează Ziua Mondială a Artei. De acum, însă ea va rămâne în istorie ca fiind ziua în care secole de istorie și cultură au ars parțial sub ochii neputincioși ai omenirii.
Ziua Mondială a Artei (World Art Day) a fost aleasă în memoria pictorului, sculptorului, arhitectului, inventatorului și umanistului italian Leonardo da Vinci , născut pe aceeași dată (15 apr.1452 – 2 mai 1519), considerat un simbol al liberei exprimări, un vizionar în lumea artelor. El este și autorul celebrului adagiu „În viață, frumusețea dispare."
15 aprilie, o dată fatidică?
Coincidență sau nu, tot la această dată, 15 aprilie, de-a lungul istoriei, au avut loc mai multe nenorociri. Acestea au rămas în amintirea oamenilor și care au marcat în mod neplăcut istoria omenirii.
Dintre cele mai negre amintiri ale datei de 15 aprilie, amintim scufundarea Titanicului în Atlanticul de Nord, în 1912, în urma căruia peste 1500 de oameni și-au pierdut viața.
Un alt moment care trezește amintiri dureroase o reprezintă Tragedia de pe Hillsborough, din 1989, când a avut loc o busculadă umană pe Stadionul Hillsborough, în semifinalele FA Cup, soldată cu moartea a 96 de fani ai FC Liverpool.
În țara noastră, în 1944, în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, pe data de 15 aprilie a avut loc primul bombardament de noapte al aviației britanice asupra României. Un număr de 83 de avioane, 30 bombardiere Wellington și 53 avioane de vânatoare au atacat Turnu-Severin. Tot atunci a avut loc și al doilea mare bombardament anglo-american asupra Bucureștiului. Atunci Universitatea a fost distrusă parțial.
