Parlamentul UE a votat rezoluția dură privind statul de drept din România. Teme pentru guvernul PSD

 

Parlamentul European a adoptat marți o rezoluție dură privind statul de drept și justiția din România, care conține o serie de recomandări pentru guvernul de la București. Rezoluția nu are efecte juridice, dar reprezintă un semnal politic important pentru România, la o lună și jumătate înainte ca țara noastră să preia președinția rotativă a UE. 



Rezoluția Parlamentului European a fost adoptată marți cu 473 voturi "pentru", 151 "împotrivă" și 40 abțineri, cu unele amendamente. A fost un vot tranpartinic, rezoluția fiind sprijinită de principalele grupări politice din parlamentul de la Strasbourg, Populari, Liberali, Verzi și inclusiv de Socialiști, în ciuda opoziției eurodeputaților PSD.  

În rezoluție este condamnată intervenția "violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018" și se recomandă autorităților "să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție". 

Parlamentul European cere Puterii să ”reconsidere legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul acesteia de a intimida societatea civilă și de a intra în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată”. Este o cerere a întregii societăți civile din România, care a demonstrat că legea pentru combaterea spălării banilor va duce la blocarea activității ONG-urilor. 

 

Anunțul Parlamentului UE, după vot

”Parlamentul European este „profund preocupat” de reforma sistemului judiciar şi a legislaţiei penale în România, care riscă să submineze separaţia puterilor şi lupta împotriva corupţiei.

Textul, adoptat cu 473 de voturi pentru, 151 împotrivă şi 40 de abţineri atrage atenţia asupra noii legislaţii privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea sistemului judiciar şi Consiliul Superior al Magistraturii. În concordanţă cu avertismentele venite dinspre Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) şi Comisia de la Veneţia, rezoluţia avertizează asupra impactului noii legislații asupra independenței sistemului judiciar, asupra eficienței şi calității acestuia, inclusiv consecințe negative pentru lupta împotriva corupției.

Modificările aduse la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală - dintre care multe au fost considerate drept neconstituționale de către Curtea Constituțională din România - reprezintă un alt motiv de preocupare, cu efecte suplimentare asupra capacității de combatere a corupției, infracţiunilor violente şi a criminalității organizate.

Rolul Serviciului Român de Informaţii (SRI) şi pretinsa lui ingerinţă în activitatea sistemului judiciar din România au determinat Parlamentul European să solicite întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii.

Cel mai mare grup politic din Parlamentul UE cere acțiuni clare de la PSD 

O investigaţie imparţială privind acţiunile forţelor de ordine

Parlamentul condamnă „intervenția violentă și disproporționată” a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018 şi face apel la autoritățile române să asigure o investigare transparentă, imparțială și efectivă a acțiunilor forțelor de ordine.

Reguli noi de finanţare a ONG-urilor

Deputaţii avertizează asupra potențialului efect de intimidare societăţii civile pe care l-ar putea avea legislaţia privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor şi menţionează că aceasta ar putea fi în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată.

Necesitatea unei monitorizări atente a eforturilor anti-corupție şi a respectării statului de drept

Parlamentul solicită Comisiei Europene reluarea monitorizării anuale anti-corupție în toate statele membre şi propune un sistem de indicatori stricți care să măsoare nivelul corupției din fiecare ţară şi să evalueze politicile anti-corupție la nivelul fiecărui stat membru.

Conform Parlamentului, este necesar, de asemenea, să existe un proces regulat, sistematic si obiectiv de evaluare a modului în care sunt respectate democrația, drepturile fundamentale şi statul de drept. Plenul PE va vota miercuri, 14 noiembrie, o rezoluţie separată prin care reia apelul referitor la crearea unui mecanism pentru evaluarea anuală a modului în care sunt respectate în toate statele membre valorile fundamentale ale Uniunii Europene”, anunțșă un comunicat al Parlamentului.

Eurodeputații PSD, supărați pe rezoluția Parlamentului European 

În aceeași rezoluție, Parlamentul European ”își exprimă profunda îngrijorare față de restricțiile politice aplicate libertății presei și față de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate și ar reintroduce defăimarea în Codul Penal”.

Textul rezoluţiei Parlamentului European privind statul de drept în România include următoarele recomandări (înainte de amendamente):

1: Subliniază că este fundamental să fie garantat faptul că valorile europene comune enumerate la art. 2.5 din TUE sunt respectate pe deplin şi drepturile fundamentale din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sunt enumerate;

2. Este profund îngrijorat de rescrierea legislaţiei privind legislaţia penală şi juridică românească, în mod special de potenţialul de a submina în mod structural independenţa sistemului juridic şi capacitatea de a lupta în mod eficient împotriva corupţiei în România, cât şi să afecteze statul de drept;

3. Condamnă intervenţia violentă şi disproporţionată a poliţiei în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018;

4. Invită autorităţile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională şi să evite orice ingerinţă care ar putea afecta sistemul de control şi echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informaţii;

5. Îndeamnă autorităţile române să contracareze orice măsură care ar dezincrimina corupţia; şi să aplice strategia naţională anticorupţie;

6. Recomandă în mod ferm să fie reconsiderată legislaţia privind finanţarea, organizarea şi funcţionarea ONG-urilor în ceea ce priveşte potenţialul său de a avea un efect intimidant asupra societăţii civile, precum şi în contradicţie cu principiul libertăţii de asociere şi dreptul la viaţă privată; consideră că ar trebui să fie pe deplin aliniată la Cadrul UE;

7. Îşi exprimă profunda îngrijorare cu privire la restricţiile politice asupra libertăţii mass-mediei şi faţă de propunerile legislative de penalizare a denigrării României în străinătate şi de reintroducere a defăimării în Codul penal;

8. Îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, GRECO şi Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar; îndeamnă să se continue angajarea societăţii civile şi subliniază necesitatea abordării chestiunilor menţionate anterior pe baza unui proces transparent şi cuprinzător; încurajează să fie solicitată Comisiei de la Veneţia o evaluare proactivă a măsurilor legislative în cauză înainte de aprobarea lor finală;

9. Invită Guvernul român să coopereze cu Comisia Europeană, în conformitate cu principiul cooperării loiale, aşa cum este prevăzut în Tratat;

10. Îşi reiterează regretul cu privire la faptul că Comisia a decis să nu publice Raportul UE anticorupţie pe 2017 şi solicită cu fermitate Comisiei să reia fără întârziere monitorizarea anticorupţie anuală în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricţi şi uşor de aplicat, criterii uniforme pentru a măsura nivelul corupţiei în statele membre şi pentru a evalua politicile lor anticorupţie, în conformitate cu Rezoluţia Parlamentului din 8 martie 2016 privind Raportul anual pe 2014 privind Protecţia intereselor financiare ale UE;

11. Solicită insistent un proces periodic, sistematic şi obiectiv de monitorizare şi de dialog, care să implice toate statele membre, pentru a proteja valorile de bază ale UE în ceea ce priveşte democraţia, drepturile fundamentale şi statul de drept, implicând Consiliul, Comisia şi Parlamentul, în conformitate cu propunerile din Rezoluţia sa din 25 octombrie 2016 privind instituirea unui mecanism UE pentru democraţie, statul de drept şi drepturile fundamentale (Pactul DRF); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice fiecărei ţări;

12. solicită Comisiei Europene, în calitate de gardian al Tratatelor, să monitorizeze acţiunile întreprinse în urma recomandărilor de autorităţile române, continuând să ofere sprijin deplin României în găsirea de soluţii adecvate;

13. încredinţează Preşedintelui său sarcina de a transmite prezenta rezoluţie Comisiei Europene, Consiliului, guvernelor şi parlamentelor statelor membre şi Preşedintelui României".



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

Comentarii existente

0 0
Rechemati urgent ambadorul
13 Nov 15:01
Romania trebuie sa recheme imedita pe dna LTO,ambasadorul României la UE/termenul e pentru consultări ,dar arata o nemultumire a relațiilor/,făcând public aceasta .De altfel,o analiză a activității diplomatilor nu strică ,pentru ca timpul trece,leafa merge si noi cu drag muncim.Se impune si o declarati a MAE,care ,prin ricoseu,să spună ca increderea Ramâniei in UE râmâne neschimbată,cu taote neelinistea factorilor de decizie fata de tratamentul Roamânie la PE.Cunosc diplomatia vestului ca pe prorpiul meu buzunar ,dac nu se reactioneaza,ne cred crestini habotnici,și întorcem obrazul.Numai ca boieri dv ,obrazul e al tarii,nu dispuneti de el.
Răspunde
0 0
Amalia
13 Nov 14:44
Mare,mare rușine! Ce consecințe credeți că are rezoluția asupra românilor,foarte mulți la număr, care trăiesc în țările U.E ? !
Răspunde
0 0
Rechemati,rechematirechemati ambasadorul
13 Nov 15:02
7 Romania trebuie sa recheme imedita pe dna LTO,ambasadorul României la UE/termenul e pentru consultări ,dar arata o nemultumire a relațiilor/,făcând public aceasta .De altfel,o analiză a activității diplomatilor nu strică ,pentru ca timpul trece,leafa merge si noi cu drag muncim.Se impune si o declarati a MAE,care ,prin ricoseu,să spună ca increderea Ramâniei in UE râmâne neschimbată,cu taote neelinistea factorilor de decizie fata de tratamentul Roamânie la PE.Cunosc diplomatia vestului ca pe prorpiul meu buzunar ,dac nu se reactioneaza,ne cred crestini habotnici,și întorcem obrazul.Numai ca boieri dv ,obrazul e al tarii,nu dispuneti de el.
0 0
johnneil
13 Nov 14:31
Romania va gasi ce cauta de ceva vreme. Un sut in cur.
Răspunde
0 0
Stan
13 Nov 14:16
Respect UE!!! Romani sa ne luam tara inapoi si sa pedepsim toti ciumatii iliescieni cu averi colosale jefuite tarii si poporului!
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?