Gastrita, simptome, cauze şi tratamente

 
Gastrita, simptome, cauze si tratamente
Gastrita, simptome, cauze si tratamente

Gastrita este o afecţiune care se caracterizează prin inflamaţia mucoasei gastrice, provocată de factori externi sau interni.



Gastrita: Din punctul de vedere al evoluţiei bolii, gastrita poate fi acută sau cronică.

Gastrita acută apare ca efect imediat al unor factori interni (refluxul bilei din duoden în stomac, mai ales în urma unor intervenţii chirurgicale) sau al unor factori externi (abuzul de băuturi alcoolice, de alimente condimentate şi greu digerabile etc.).

Netratată, gastrita acută se poate croniciza, ducând la complicaţii severe. În funcţie de aspectul mucoasei, gastrita poate fi erozivă şi hemoragică, nonerozivă nespecifică şi specifică.

Simptomele gastritei

În fază acută, gastrita este caracterizată prin:

– dureri epigastrice  (în capul pieptului) de intensitate variabilă, care apar de obicei după mesele mai condimentate sau mai greu digerabile – senzaţie de balonare, de saţietate
– dureri surde permanente, cu iradieri dorsale, mai ales în caz de schimbare a poziţiei.

În cazul unei gastrite erozive, vor apărea următoarele manifestări:

– dureri în capul pieptului, greaţă, vărsături
– hemoragie digestivă superioară, redusă cantitativ, şi scaun de culoare închisă sunt cele mai frecvente manifestări clinice ale acestui tip de gastrită, de multe ori fără simptome clare.

Cum se previne gastrita. Reguli de alimentaţie

– Respectă cele trei mese principale ale zilei. Masa trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă plăcută, departe de factorii de stres. Pentru o bună digestie, alimentele trebuie să fie mestecate bine înainte de înghiţire

– Evită să bei alcool sau cafea pe stomacul gol

– Exclude din meniul tău alimentele cu un conţinut ridicat de zahăr sau de aditivi alimentari, pentru că acestea, în special zahărul, favorizează dezvoltarea bacteriei Helicobacter pylori.

– Evită băuturile acidulate şi alimentele cu gust puternic picant, dulce, acru sau amar, deoarece acestea, prin stimulare gustativă intensă, produc o secreţie puternică de sucuri gastrice, greu de suportat în cazul unui stomac sensibil.

Cum se pune diagnosticul de gastrită

Deşi este o afecţiune destul de comună, gastrita poate da reale bătăi de cap atunci când vine vorba de diagnosticare. Cea mai sigură metodă de diagnosticare a gastritei este endoscopia digestivă superioară. Ea permite diagnosticul diferenţial faţă de alte boli eso-gastro-duodenale şi diagnosticarea directă a infecţiei cu Helicobacter pylori. Prezenţa bacteriei se poate testa şi printr-o analiză sanguină specială, aceasta fiind o metodă destul de răspândită şi nu foarte scumpă. Mai sigură însă, pentru depistarea prezenţei bacteriei Helicobacter pylori, este metoda respiratorie, scrie unica.ro.

Cum se pune diagnosticul de gastrită

Deşi este o afecţiune destul de comună, gastrita poate da reale bătăi de cap atunci când vine vorba de diagnosticare. Cea mai sigură metodă de diagnosticare a gastritei este endoscopia digestivă superioară. Ea permite diagnosticul diferenţial faţă de alte boli eso-gastro-duodenale şi diagnosticarea directă a infecţiei cu Helicobacter pylori. Prezenţa bacteriei se poate testa şi printr-o analiză sanguină specială, aceasta fiind o metodă destul de răspândită şi nu foarte scumpă. Mai sigură însă, pentru depistarea prezenţei bacteriei Helicobacter pylori, este metoda respiratorie.

Tratament pentru gastrită

Tratamentul gastritei acute se face în funcţie de factorii care o provoacă. De exemplu, în cazul unei gastrite acute hiperacide, se vor utiliza medicamente de tipul:

– antiacide, adică un amestec de substanţe alcaline, cu rol în neutralizarea secreţiei acide

– antisecretorii, ce conţin substanţe care au capacitatea de a inhiba secreţia acidă

– pansamente gastrice, care formează o peliculă protectoare a mucoasei gastrice, ajutând-o să se refacă.

Dacă gastrita este provocată ca urmare a infectării cu Helicobacter pylori, medicul va prescrie anumite antibiotice timp de 7-10 zile. La acestea, se adaugă medicamentele antisecretorii şi pansamentele gastrice şi cele pentru îndepărtarea altor simptome care pot apărea (greaţă, balonare).

Factorii de risc în cazul gastritei

– Alimentaţia dezordonată, iraţională

– Vârsta peste 60 de ani

– Administrarea îndelungată de medicamente (aspirină, diclofenac, fenilbutanoză, paracetamol şi ibuprofen)

– Consumul de alcool şi/sau de tutun

– Unele afecţiuni (insuficienţa renală cronică)

– Factorii profesionali nocivi (temperaturi ridicate, efort fizic susţinut, stres).

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?